Utilizăm cookie-uri pentru a ne asigura că vă oferim o experiență optimă de navigare pe site-ul nostru. Pentru informații suplimentare, consultați pagina cum utilizăm cookie-urile și cum puteți schimba setările.

Ecologizarea politicii agricole a Europei

La 15 mai, miniștrii agriculturii au discutat unul dintre elementele-cheie ale reformei politicii agricole comune a UE - eforturile pentru încurajarea agricultorilor europeni în vederea adoptării unor practice mai favorabile mediului.


© Laurent Hamels – Fotolia.com 

În centrul dezbaterii miniștrilor au fost trei măsuri principale de ecologizare propuse de Comisie:

•  creșterea diversității culturilor;
•  crearea și menținerea pășunilor permanente și
•  conservarea zonelor și peisajelor naturale (de exemplu, retragerea din circuitul productiv a unui procent de 7 % din terenul agricol ca „zonă cu interes ecologic”).

Propunerea sugerează ca 30% din plățile directe să fie rezervate fermelor care utilizează aceste practici. Fermele ecologice și micii agricultori ar fi scutiți de aceste cerințe.

„Am constatat azi că există un nivel ridicat de ambiție în materie de ecologizare”, a spus președintele reuniunii, ministrul danez al alimentației, agriculturii și pescuitului Mette Gjerskov. „Deși dezbaterea este departe de a fi încheiată, aceasta a contribuit la avansarea situației”, a spus ministrul.

Propunerile statelor membre

Dezbaterea a arătat că toate statele membre sprijină ideea ecologizării practicilor agricole, cu toate acestea, ele ar dori ca măsurile propuse să fie mai flexibile, să țină seama de diferențele din statele membre și din regiuni și să nu creeze sarcini administrative suplimentare.

În esență, sugestiile de modificări ale statelor membre ar putea fi împărțite în trei grupe:

1. Ar trebui ca un număr mai mare de zone să fie considerate „ecologice prin definiție”. De exemplu, ar trebui ca această definiție să se aplice nu doar terenurilor agricole cultivate ecologic, ci și terenurilor cultivate conform unor diferite sisteme de ecocertificare aplicate de state membre sau deja cuprinse în măsuri de dezvoltare rurală destinate protejării mediului.

2. Pragul pentru fermele cărora li s-ar aplica cerința diversificării culturilor ar trebui să fie de minimum 10 hectare sau mai mult, și nu de trei, așa cum se propune în prezent. Obligația de a include trei culturi în această diversificare ar putea să ridice dificultăți în unele țări în care clima reduce numărul de varietăți cultivate.

3. Cerința rezervării unui procent de 7% din terenul agricol ca „zonă de interes ecologic” ar trebui ajustată pentru ca un număr mai mare de zone să poată fi incluse și cerințele ar trebui aplicate mai curând unei regiuni decât unor ferme individuale. O reducere a pragului ar facilita punerea în aplicare a acestei măsuri.

Președinția ține seama de opiniile exprimate în dezbatere și își va continua lucrările referitoare la propunere în cadrul grupurilor de experți. Președinția intenționează să pregătească un raport intermediar privind reforma agricolă în vederea următoarei reuniuni a Consiliului, care va avea loc în iunie. Acest raport ar trebui să ajute următoarea Președinție în organizarea discuțiilor viitoare.

Informații suplimentare:
Comunicatul de presă
Conferința de presă (video)
Reforma politicii agricole comune (Portalul Europa)
 

Ajutaţi-ne să îmbunătăţim portalul

Aţi găsit informaţiile pe care le căutaţi?

Da    Nu


Ce informaţii aţi căutat?

Sugestiile dumneavoastră: