Utilizăm cookie-uri pentru a ne asigura că vă oferim o experiență optimă de navigare pe site-ul nostru. Pentru informații suplimentare, consultați pagina cum utilizăm cookie-urile și cum puteți schimba setările.

Cooperarea judiciară

Facilitarea vieţii cetăţenilor: o Europă a dreptului şi a justiţiei

 

Eurojust

Crearea Eurojust în 2002 marchează accelerarea procesului de cooperare judiciară decisă în cadrul Consiliului European de la Tampere din 1999.  Mandatul european de arestare, creat de asemenea 2002 printr-o decizie-cadru a Consiliului, constituie un progres important în realizarea unui instrument european de cooperare eficientă. Programul de la Stockholm dezvoltă  și mai mult aceste realizări:

 

■ Continuarea punerii în aplicare a recunoaşterii reciproce

 

În materie penală, toate instrumentele de obținere a probelor vor fi înlocuite cu un sistem global, care va cuprinde, în măsura posibilului, toate tipurile de probe,  va prevedea termene de punere în aplicare și va limita motivele de refuz..

Tratatul de la Lisabona permite, între altele, crearea unui parchet european care să îşi aibă originea în Eurojust.
Recunoaşterea reciprocă va fi extinsă.

În domeniul cooperării judiciare, decizia Consiliului din decembrie 2008 privind consolidarea Eurojust oferă posibilitatea dezvoltării în continuare a Eurojust în următorii ani, în special în ceea ce priveşte iniţierea de anchete şi soluţionarea conflictelor de competenţă. Tratatul de la Lisabona permite, între altele, crearea unui parchet european care să îşi aibă originea în Eurojust.

În materie penală, toate instrumentele de obținere a probelor vor fi înlocuite cu un sistem global, care va cuprinde, în măsura posibilului, toate tipurile de probe,  va prevedea termene de punere în aplicare și va limita motivele de refuz. Acest proces va fi însoţit de o serie de garanţii precum cele privind dreptul procedural, precum şi, dacă este cazul, de norme de determinare a legii aplicabile în domenii importante ale vieţii cetăţenilor, de exemplu în materie de divorţuri. Recunoașterea reciprocă este de asemenea extinsă la domenii esențiale, precum succesiunile și testamentele, regimurile matrimoniale și consecințele patrimoniale ale separării cuplurilor, ținând seama în egală măsură de particularitățile sistemelor juridice ale statelor membre.

 

■ Consolidarea încrederii reciproce
Uniunea sprijină eforturile depuse de statele membre în vederea îmbunătăţirii eficienţei sistemelor lor judiciare, încurajând schimburile de bune practici şi dezvoltarea proiectelor novatoare în materie de modernizare a justiţiei. Acestea au loc în special prin formarea şi dezvoltarea reţelelor de înalţi funcţionari şi magistraţi.

 

■ Dezvoltarea unui nucleu de norme comune

În dreptul penal, infracţiunile deosebit de grave care comportă o dimensiune transfrontalieră vor face obiectul unor definiţii comune şi unor niveluri minime comune de pedepse maxime. Se acordă prioritate combaterii terorismului, traficului de fiinţe umane, traficului ilicit de droguri, exploatării sexuale a femeilor şi copiilor şi pornografiei infantile, precum şi criminalităţii informatice.

În dreptul civil, eliminarea procedurii de exequatur va fi însoţită de o serie de garanţii, în special în ceea ce priveşte hotărârile pronunţate în lipsă. Poate fi vorba de măsuri privind, în special, dreptul procedural sau normele de conflict de legi (de exemplu, comunicarea şi notificarea actelor sau dreptul de a contesta o hotărâre de recunoaştere).

 

■ Noile tehnologii în serviciul cetăţenilor şi al justiţiei

Portalul european e-justiţie va constitui un punct de intrare unic.

Portalul european e-justiţie va constitui un punct de intrare unic permiţând cetăţenilor, dar şi practicienilor din domeniul dreptului, să aibă acces la informaţii utile şi la anumite funcţionalităţi în domeniu. Aceasta va facilita accesul cetăţenilor la justiţie şi va sprijini, printre altele, activitatea economică. Utilizarea videoconferinţelor este încurajată, de exemplu, pentru a scuti victimele de deplasări câteodată dificile. Respectând normele privind protecţia datelor, anumite registre naţionale vor fi interconectate în mod treptat (de exemplu, registrele privind insolvabilitatea). Anumite proceduri europene sau naţionale transfrontaliere (de exemplu, somaţia europeană de plată) vor putea să se desfăşoare online. Sistemul e-justiţie va avea o gestionare descentralizată, beneficiind totodată de o anumită coordonare la nivel european.

 

■ Consolidarea prezenţei internaţionale a Uniunii

În dreptul civil, graţie statutului său de membru al Conferinţei de la Haga de drept internaţional privat, Uniunea Europeană depune eforturi în scopul ratificării convenţiilor de către un număr cât mai mare de state. În dreptul penal, Uniunea promovează în mod activ aderarea câtor mai multe ţări partenere la cele mai relevante convenţii şi oferă tot sprijinul posibil altor state în scopul punerii în aplicare corespunzătoare a acestor instrumente.

Instituţiile Uniunii asigură coerenţa între dreptul Uniunii şi ordinea juridică internaţională. Este oportun să se asigure, în special, o cât mai mare sinergie cu lucrările Consiliului Europei.