Formațiunea Justiție și Afaceri Interne (JAI) a Consiliului

Consiliul UE

Consiliul Justiție și Afaceri Interne dezvoltă cooperarea și politicile comune privind diferite chestiuni transfrontaliere, cu scopul de a construi un spațiu de libertate, securitate și justiție la nivelul UE.

Cum funcționează Consiliul Justiție și Afaceri Interne?

Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) este format din miniștrii justiției și ai afacerilor interne din toate statele membre ale UE. În general, miniștrii justiției se ocupă de cooperarea judiciară în materie civilă și penală și în materie de drepturi fundamentale, în timp ce miniștrii afacerilor interne sunt responsabili cu migrația, gestionarea frontierelor și cooperarea polițienească, printre altele. Totuși, nu toate statele membre ale UE au aceeași repartizare a sarcinilor între miniștri. Consiliul JAI este responsabil și cu protecția civilă.

Consiliul JAI se reunește, de regulă, o dată la trei luni.

Astfel cum este convenit în tratatele UE, Danemarca, Regatul Unit și Irlanda nu participă pe deplin la punerea în aplicare a anumitor măsuri privind justiția și afacerile interne sau participarea lor face obiectul anumitor condiții.

În domeniile legate de acquis-ul Schengen, discuțiile au loc în formatul comitetului mixt. Acest format este alcătuit din statele membre ale UE plus cele 4 țări care nu fac parte din UE, însă fac parte din acordul Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveția). În cazul măsurilor legislative, în urma unei discuții în cadrul comitetului mixt, acestea sunt adoptate în cadrul Consiliului JAI, însă Regatul Unit și Irlanda nu votează.

Despre politica în domeniul justiției și afacerilor interne

Consiliul adoptă, în majoritatea cazurilor împreună cu Parlamentul European, acte legislative care vizează garantarea drepturilor fundamentale, asigurarea liberei circulații a persoanelor pe teritoriul UE și oferirea unui nivel ridicat de protecție pentru cetățeni. Este responsabil cu politicile în materie de azil și imigrație, cooperarea judiciară în materie civilă și penală, protecția civilă și combaterea criminalității organizate și a formelor grave de criminalitate, precum și a terorismului. Se ocupă, de asemenea, cu chestiuni legate de spațiul Schengen fără frontiere al Europei.

Consiliul este totodată însărcinat cu facilitarea și consolidarea coordonării acțiunilor întreprinse de statele membre în domeniul securității interne. Realizează acest lucru prin asigurarea protecției la frontierele externe și prin încercarea de a spori cooperarea polițienească și vamală.

Prioritățile președinției estoniene

Justiție

Președinția intenționează să continue discuțiile cu privire la aderarea UE la Convenția europeană a drepturilor omului și la Convenția de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice.

Președinția va continua lucrările privind armonizarea parțială a legislației în domeniul insolvenței, în vederea îmbunătățirii mediului de afaceri în țările UE. De asemenea, va lucra și la actualizarea normelor privind procedurile transfrontaliere în cazurile referitoare la familii și copii.

În ceea ce privește lupta împotriva terorismului, președinția estoniană va încerca să obțină un acord cu Parlamentul European în legătură cu un proiect de directivă privind combaterea prin măsuri de drept penal a spălării banilor. Vor continua, de asemenea, negocierile referitoare la normele privind recunoașterea reciprocă a ordinelor de indisponibilizare și de confiscare.

Afaceri Interne

În cursul președinției estoniene, Consiliul Justiție și Afaceri Interne se va axa pe migrația legală, migrația ilegală, controlul la frontierele externe și cooperarea cu țările terțe.

De asemenea, se vor desfășura lucrări cu privire la revizuirea Directivei privind cartea albastră, care are scopul de a facilita intrarea în UE și mobilitatea în interiorul UE a lucrătorilor cu înaltă calificare.

Președinția va colabora cu țările terțe pentru a găsi soluții la cauzele profunde ale migrației ilegale și pentru a îmbunătăți rata de returnare. De asemenea, va continua eforturile de reformare a sistemului european de azil și a politicii comune a UE în domeniul vizelor.

În a doua jumătate a anului 2017, Consiliul Justiție și Afaceri Interne va încerca să încheie activitatea politică privind instituirea sistemului european de informații și autorizare privind călătoriile (ETIAS). De asemenea, va încerca să ajungă la un acord cu Parlamentul European privind noi norme pentru Sistemul de informații Schengen de a doua generație.