Ce este pachetul de politici pentru un aer curat?

Pachetul pentru un aer curat vizează să reducă în mod semnificativ poluarea atmosferică în întreaga UE. Strategia propusă stabilește obiective pentru reducerea, până în 2030, a efectelor pe care poluarea atmosferică le are asupra sănătății și a mediului și cuprinde propuneri legislative pentru a pune în aplicare standarde mai stricte privind emisiile și poluarea atmosferică.

Pachetul a fost publicat de Comisie la 18 decembrie 2013 și constă într-o comunicare privind programul „Aer curat pentru Europa” și trei propuneri legislative privind emisiile și poluarea atmosferică. 

Pachetul pentru un aer curat în cifre

Până în 2030, comparativ cu situația actuală, se estimează că măsurile din cadrul pachetului pentru un aer curat vor contribui la:

  • evitarea a 58 000 de decese premature
  • salvarea de la poluarea cu azot a 123 000 km² de ecosisteme
  • salvarea a 56 000 km² de zone protejate din rețeaua Natura 2000
  • salvarea de la acidifiere a 19 000 km² de ecosisteme forestiere

De ce este necesar?

Calitatea scăzută a aerului influențează în mod negativ calitatea vieții noastre. Aceasta cauzează numeroase probleme de sănătate, cum ar fi astmul și afecțiunile cardiovasculare. Acest lucru generează, la rândul său, zile lucrătoare pierdute din cauza problemelor de sănătate și costuri mai ridicate pentru serviciile de asistență medicală, în special pentru copii și persoanele în vârstă.

Problemele de sănătate legate de calitatea necorespunzătoare a aerului sunt deosebit de grave în zonele urbane, unde calitatea aerului este, în general, mai scăzută. Calitatea scăzută a aerului este, de asemenea, principala cauză a mortalității premature în UE, având, de fapt, un impact mai mare decât accidentele rutiere. Pe lângă efectele dăunătoare asupra sănătății umane, calitatea scăzută a aerului afectează, de asemenea, ecosistemele.

Punerea în aplicare a pachetului pentru un aer curat ar avea drept rezultat îmbunătățirea calității aerului pentru toți cetățenii UE și reducerea costurilor legate de asistența medicală care le revin guvernelor. De asemenea, propunerile ar fi în beneficiul industriei, întrucât măsurile de reducere a poluării atmosferice ar trebui să stimuleze inovarea și să sporească competitivitatea UE în domeniul tehnologiei ecologice.

În detaliu

Pachetul pentru un aer curat este alcătuit din mai multe elemente:

  • programul „Aer curat pentru Europa” – o strategie a Comisiei care prezintă măsuri menite să garanteze că obiectivele existente sunt atinse și care stabilește noi obiective privind calitatea aerului pentru perioada până în 2030
  • o directivă revizuită privind plafoanele naționale de emisie, în care sunt prevăzute plafoane de emisie stricte pentru principalii șase poluanți
  • o propunere de directivă privind reducerea poluării provenind de la instalații medii de ardere
  • o propunere de aprobare a normelor internaționale modificate privind poluarea atmosferică transfrontalieră pe distanțe lungi (Protocolul de la Göteborg) la nivelul UE

Procesul decizional în cadrul Consiliului

În general, Consiliul decide împreună cu Parlamentul European, prin procedura legislativă ordinară. În anumite domenii specifice, Consiliul utilizează procedura de aprobare sau de consultare, în care rolul Parlamentului este limitat.

La nivelul Consiliului

Comunicarea Comisiei privind programul „Aer curat pentru Europa” a fost înaintată Consiliului la 20 decembrie 2013. De asemenea, Comisia a prezentat Consiliului programul împreună cu propunerile legislative care îl însoțesc în cadrul reuniunii Consiliului Mediu din 3 martie 2014.

Două elemente din pachetul pentru un aer curat fac obiectul procedurii legislative ordinare – propunerea de modificare a plafoanelor naționale de emisie și propunerea privind instalațiile medii de ardere. Prin urmare, cu privire la aceste două propuneri legislative, Consiliul legiferează împreună cu Parlamentul European.

Consiliul a adoptat recent Directiva privind instalațiile medii de ardere în decembrie 2015. Acesta a ajuns la o abordare generală cu privire la Directiva privind plafoanele naționale de emisie (Directiva NEC) și așteaptă decizia Parlamentului.

Propunerea privind Protocolul de la Göteborg necesită o decizie a Consiliului. Parlamentul European trebuie, așadar, să își dea acordul de îndată ce Consiliul dorește să adopte propunerea legislativă.