Acordul de la Paris privind schimbările climatice

Consiliul UE

Acordul de la Paris este un acord global privind schimbările climatice la care s-a ajuns la 12 decembrie 2015 la Paris. Acordul prezintă un plan de acțiune pentru limitarea încălzirii globale „mult sub” 2 °C. Acesta vizează perioada cu începere din 2020.

  • Elementele principale ale noului Acord de la Paris::
  • obiectiv pe termen lung: guvernele au convenit să mențină creșterea temperaturii medii la nivel mondial mult sub 2  C peste nivelurile preindustriale și să continue eforturile de a o limita la 1,5 °C
  • contribuții: înainte și în timpul Conferinței de la Paris, țările au prezentat planuri de acțiune naționale cuprinzătoare privind clima în vederea reducerii emisiilor lor
  • ambiție: guvernele au convenit ca, la fiecare 5 ani, să comunice contribuțiile lor pentru a stabili obiective mai ambițioase
  • transparență: acestea au acceptat, de asemenea, să se informeze reciproc, precum și publicul cu privire la rezultatul eforturilor lor de realizare a obiectivelor pe care și le-au propus, pentru a asigura transparența și supravegherea
  • solidaritate: UE și alte țări dezvoltate vor continua să ofere finanțare pentru combaterea schimbărilor climatice, pentru a sprijini țările în curs de dezvoltare să reducă emisiile, dar și să își consolideze capacitatea de rezistență la efectele schimbărilor climatice

Schimbările climatice reprezintă o problemă globală semnificativă care ne afectează pe toți. Această cronologie urmărește procesul de obținere a unui nou acord global obligatoriu din punct de vedere juridic privind schimbările climatice - Acordul de la Paris și acțiunile ulterioare acestuia. Ea redă de asemenea rolul UE în acest proces.

2016

4 noiembrie

Acordul de la Paris a intrat în vigoare

Acordul de la Paris a intrat în vigoare la 4 noiembrie. Aceasta a avut loc la 30 de zile după ce, la 4 octombrie, au fost îndeplinite condițiile referitoare la ratificarea de către cel puțin 55 de țări cumulând cel puțin 55 % din emisiile globale de gaze cu efect de seră.

25 octombrie

UE își va intensifica contribuția financiară dedicată combaterii schimbărilor climatice la nivel internațional, în vederea îndeplinirii obiectivului stabilit de 100 de miliarde USD anual din partea țărilor industrializate până în 2020 și la același nivel până în 2025. Înainte de 2025, părțile la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice vor stabili un nou obiectiv comun.

Contribuțiile totale din partea UE și a statelor sale membre s-au ridicat la 17,6 miliarde EUR în 2015, o creștere semnificativă față de 2014. Contribuțiile au fost direcționate cu succes către inițiative dedicate atenuării schimbărilor climatice și adaptării la acestea din țările în curs de dezvoltare.

Contribuția este considerată un pas important către punerea în aplicare a Acordului de la Paris.

11 octombrie

Consiliul Afaceri Economice și Financiare a adoptat concluzii ale Consiliului privind finanțarea combaterii schimbărilor climatice. Consiliul a subliniat faptul că finanțele publice continuă să fie importante pentru combaterea schimbărilor climatice. De asemenea, miniștrii au confirmat că nivelurile de finanțare publică a combaterii schimbărilor climatice vor fi suplimentate în următorii ani. Contribuțiile statelor membre vor fi anunțate înainte de reuniunea COP22.

7 octombrie

Depunerea instrumentelor Acordului de la Paris

UE celebrează depunerea instrumentelor Acordului de la Paris în cadrul unei ceremonii oficiale la sediul ONU din New York.

5 octombrie

UE a ratificat în mod oficial Acordul de la Paris

O serie de reprezentanți ai Președinției Consiliului și ai Comisiei Europene au depus documentele oficiale de ratificare la secretarul general al ONU, care este depozitarul acordului.

4 octombrie

Consiliul a adoptat decizia privind ratificarea de către UE a Acordului de la Paris. Decizia va fi depusă în termen de câteva zile la secretarul general al ONU. Ratificarea de către UE intră în vigoare din momentul depunerii deciziei.

30 septembrie

Consiliul Mediu a decis că se va proceda la ratificarea acordului la nivelul UE. Statele membre vor ratifica acordul fie împreună cu UE, dacă și-au finalizat procedurile naționale, fie ulterior, cât mai curând posibil.

După ce Parlamentul European își va exprima aprobarea, Consiliul va adopta în mod oficial decizia privind încheierea. UE va putea apoi ratifica acordul.

20 iunie

Consiliul Mediu a adoptat o declarație privind ratificarea Acordului de la Paris. Acesta a urmărit să transmită un mesaj politic clar și hotărât privind angajamentul UE de a menține entuziasmul de la Paris și de a depune eforturi în direcția intrării rapide în vigoare și a punerii efective în aplicare a Acordului de la Paris.

22 aprilie

Semnarea Acordului de la Paris

UE semnează Acordul de la Paris.

Ministrul neerlandez al mediului și președintele Consiliului, Sharon Dijksma, și vicepreședintele Comisiei Europene, Maroš Šefčovič, semnează acordul în numele UE în cadrul unei ceremonii la nivel înalt desfășurată la New York (Statele Unite).

Începând din acest moment, documentul este deschis spre semnare pentru o perioadă de un an.

17-18 martie

Consiliul European a subliniat necesitatea ca Uniunea Europeană și statele sale membre să poată ratifica Acordul de la Paris cât mai curând posibil și în timp util astfel încât să devină părți la acord începând de la data intrării sale în vigoare.

De asemenea, Consiliul European a subliniat angajamentul UE de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră la nivel intern, precum și de a majora ponderea energiilor regenerabile și de a îmbunătăți eficiența energetică, astfel cum s-a convenit în cadrul Consiliului European din octombrie 2014. Adaptarea legislației pentru a pune în aplicare acest cadru reprezintă o prioritate.

4 martie

În cadrul Consiliului Mediu, miniștrii au discutat despre măsurile ulterioare Acordului de la Paris privind schimbările climatice și despre implicațiile acestuia în politica UE privind clima.

Punerea în aplicare în timp util a cadrului de politici privind clima și energia pentru 2030 al UE a fost considerată o dovadă clară a angajamentului UE față de obiectivele Acordului de la Paris. Miniștrii au subliniat, de asemenea, importanța ratificării rapide a acordului.

15 februarie

Consiliul Afaceri Externe a adoptat concluzii privind diplomația europeană în domeniul climei în urma COP21. Consiliul a subliniat rolul jucat de diplomația europeană în domeniul climei în sensul promovării punerii în aplicare a acordului global de la Paris privind schimbările climatice obținut în decembrie 2015. 

Planul de acțiune privind diplomația în domeniul climei pentru 2016 se concentrează pe trei domenii principale:

  • promovarea măsurilor legate de schimbările climatice ca prioritate strategică în dialogurile diplomatice, în diplomația publică și în instrumentele de politică externă
  • punerea în aplicare a Acordului de la Paris și a contribuțiilor preconizate stabilite la nivel național (INDC), în contextul unei dezvoltări cu emisii reduse și rezistente la schimbările climatice
  • abordarea legăturii dintre schimbările climatice, resursele naturale, prosperitate, stabilitate și migrație

2015

17-18 decembrie

Liderii UE au salutat acordul istoric privind schimbările climatice la care s-a ajuns la COP21 la Paris și au invitat Comisia și Consiliul să evalueze rezultatele până în martie 2016, în special având în vedere cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030, și să pregătească următorii pași.

12 decembrie

A fost obținut Acordul de la Paris

La 12 decembrie, a fost obținut un nou acord global privind schimbările climatice. Acordul reprezintă un rezultat echilibrat, cu un plan de acțiune pentru a limita încălzirea globală la un nivel cu mult sub 2°C și de a face eforturi pentru a o limita la 1,5°C.

Acordul de la Paris va fi deschis spre semnare pentru o perioadă de un an, începând cu 22 aprilie 2016, la New York.

Acordul acoperă perioada începând cu 2020 și va intra în vigoare odată ce va fi ratificat de un număr de 55 de țări care să fie responsabile pentru cel puțin 55% din emisiile globale.

30 noiembrie - 11 decembrie

Conferința de la Paris privind schimbările climatice COP 21

Conferința de la Paris privind schimbările climatice s-a desfășurat în perioada 30 noiembrie - 12 decembrie 2015. Mai exact, au avut loc cea de a 21-a sesiune a Conferinței părților (COP 21) la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) și cea de a 11-a sesiune a Reuniunii părților la Protocolul de la Kyoto (CMP 11). Delegațiile din aproximativ 150 de țări au participat la negocieri în vederea unui nou acord privind schimbările climatice, global și obligatoriu din punct de vedere juridic.

10 noiembrie

În cadrul reuniunii sale din 10 noiembrie 2015, Consiliul Afaceri Economice și Financiare a adoptat concluzii privind finanțarea combaterii schimbărilor climatice. Concluziile au recunoscut rolul finanțării combaterii schimbărilor climatice ca mijloc de atingere a traiectoriei vizând menținerea încălzirii globale sub 2°C și ca mijloc de a realiza transformarea în direcția unor economii durabile, rezistente la schimbările climatice și cu emisii reduse de gaze cu efect de seră. De asemenea, concluziile s-au axat pe contribuțiile UE la finanțarea în valoare de 100 de miliarde USD pe an pentru combaterea schimbărilor climatice, care a fost promisă de țările dezvoltate până în 2020, urmând a fi mobilizată dintr-o gamă largă de surse. Miniștrii au fost de acord că ar fi necesare resurse semnificative pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să abordeze în mod corespunzător schimbările climatice.

18 septembrie

Consiliul Mediu a adoptat concluzii care stabilesc poziția UE pentru Conferința ONU de la Paris privind schimbările climatice. Miniștrii au convenit asupra faptului că UE va urmări obținerea unui acord ambițios, obligatoriu din punct de vedere juridic și dinamic, având drept obiectiv menținerea încălzirii globale sub 2°C.

Pentru atingerea acestui obiectiv, Consiliul a subliniat faptul că emisiile de gaze cu efect de seră la nivel mondial trebuie să atingă nivelul maxim până cel târziu în 2020, să fie reduse cu cel puțin 50% până în 2050 comparativ cu anul 1990 și să se apropie de zero sau să se situeze sub acest prag până în 2100.

6 martie

În perspectiva Conferinței de la Paris privind schimbările climatice, UE și-a prezentat contribuția preconizată stabilită la nivel național (INDC) Secretariatului Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC). Contribuția preconizată stabilită la nivel național a UE exprimă angajarea UE față de procesul de negociere în direcția unui nou acord privind schimbările climatice, cu caracter juridic obligatoriu, având obiectivul de a menține încălzirea globală sub 2°C. De asemenea, a confirmat obiectivul obligatoriu privind reducerea cu cel puțin 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel intern până în 2030 comparativ cu 1990, conform concluziilor Consiliului European din octombrie 2014.

2014

23 octombrie

Cadru de politici privind clima și energia pentru 2030

Liderii UE au convenit asupra cadrului de politici privind clima și energia pentru 2030. Consiliul European a aprobat 4 obiective:

  • un obiectiv obligatoriu al UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 40% până în 2030, comparativ cu 1990
  • un obiectiv de cel puțin 27% energie regenerabilă consumată în 2030
  • o îmbunătățire cu 27% a eficienței energetice în raport cu prognozele
  • finalizarea pieței interne a energiei prin atingerea, până în 2020, a unui obiectiv minim de interconectare de 10 % a rețelelor de energie electrică existente, cel puțin în ceea ce privește insulele energetice – în special statele baltice și Peninsula Iberică