Ce este Parteneriatul estic?

Parteneriatul estic are drept obiectiv consolidarea asocierii politice și a integrării economice a șase țări partenere din Europa de Est și Caucazul de Sud:

  • Armenia
  • Azerbaidjan
  • Belarus
  • Georgia
  • Republica Moldova
  • Ucraina

Rusia și Turcia nu sunt integrate în cadrul Parteneriatului estic, având în vedere că ambele țări au dobândit un statut diferit în relația lor cu UE:

  • Turcia - stat în curs de aderare
  • Rusia - parteneriat strategic

Parteneriatul estic este o dimensiune estică specifică a politicii europene de vecinătate (PEV). Prin intermediul PEV, UE colaborează cu vecinii săi de la sud și est pentru a ajunge la cea mai strânsă asociere politică și cel mai înalt grad de integrare economică posibile.

De ce un Parteneriat estic?

Securitatea, stabilitatea și prosperitatea, democrația și statul de drept în Europa de Est și Caucazul de Sud reprezintă o prioritate pentru UE.

În iunie 2008, Consiliul European a invitat Comisia să pregătească o propunere privind un Parteneriat estic (EaP) cu scopul de a sprijini cooperarea regională și a consolida relațiile UE cu vecinii săi din est.

În urma conflictului din Georgia și având în vedere repercusiunile acestuia asupra stabilității regionale, Consiliul European extraordinar din 1 septembrie 2008 a solicitat ca acest proces să fie accelerat.

Instituirea unui cadru de politici unic și coerent față de țările care au devenit noua vecinătate din partea de est a UE a devenit o necesitate.

Parteneriatul estic a fost lansat în 2009 ca inițiativă comună între:

  • UE
  • statele membre ale UE
  • șase țări partenere din Europa de Est și Caucazul de Sud: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina.

Diferențiere și incluziune

UE este hotărâtă să urmeze o cooperare strânsă, diferențiată și reciproc avantajoasă cu toți cei șase parteneri EaP, indiferent de nivelul de ambiție al fiecăruia în relațiile cu UE.

În schimbul întreprinderii de reforme politice și economice, EaP oferă:

  • noi relații contractuale
  • acorduri de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare
  • măsuri în direcția liberalizării regimului de vize și un cadru multilateral pentru discutarea acestor chestiuni

Parteneriatul estic:

  • oferă un cadru solid pentru cooperarea multilaterală
  • facilitează aprofundarea cooperării bilaterale cu UE

Implicarea societății în sens mai larg

Parteneriatul estic ține seama nu numai de guverne, ci și de:

• opiniile societății civile
• perspectiva autorităților locale și regionale
• opinia oamenilor de afaceri
• adunările parlamentare

Cooperarea multilaterală

Țările partenere se confruntă cu numeroase provocări comune. Abordarea lor în comun promovează cooperarea și schimbul de bune practici.

Cooperarea multilaterală din cadrul Parteneriatului estic are loc într-o gamă largă de aspecte:

  • consolidarea instituțiilor și a bunei guvernanțe, inclusiv a rezistenței la schimbări de natură externă
  • dezvoltarea de oportunități de piață prin integrare economică și acorduri comerciale
  • asigurarea securității energetice și îmbunătățirea interconexiunii în domeniul energetic și al transportului
  • Intensificarea mobilității și a contactelor interpersonale prin negocierile din cadrul dialogului privind vizele

Cooperarea bilaterală

Acordurile de asociere (AA)

UE a prezentat idei concrete pentru fiecare țară parteneră din est printr-o nouă generație de acorduri de asociere. Acestea înlocuiesc acordurile de parteneriat și cooperare încheiate cu țările partenere la sfârșitul anilor '90.

UE a negociat cu partenerii EaP o serie de acorduri de asociere care prevăd:

  • o asociere politică consolidată
  • un dialog politic aprofundat
  • o cooperare mai strânsă în materie de justiție și securitate

Ele constituie un plan de reforme care vor apropia țările partenere de UE prin alinierea legislației și a normelor lor la cele ale UE. Traiul oamenilor se va îmbunătăți astfel într-un mod tangibil.

Acordurile de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare (DCFTA)

Ca parte a acordurilor de asociere, UE a finalizat negocierile privind zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare (DCFTA) cu Georgia, Moldova și Ucraina, având ca scop:

  • îmbunătățirea accesului la bunuri și servicii
  • reducerea tarifelor și a cotelor și eliminarea barierelor din calea comerțului
  • asigurarea unui mediu juridic stabil
  • alinierea practicilor și normelor

Stadiul actual

  • Georgia, Republica Moldova și Ucraina: acordurile AA/DCFTA încheiate în 2014 se aplică deja cu titlu provizoriu și datorită acestora relațiile dintre acești parteneri și UE au atins un nou nivel
  • Armenia, Azerbaidjan și Belarus: UE va urmări o abordare diferențiată și mai adaptată a relațiilor cu aceste țări

Dialogul privind vizele

Țările partenere EaP se numără printre primele care beneficiază de parteneriate pentru mobilitate, ajutându-i pe cetățenii acestora să se deplaseze prin Europa într-un mediu sigur.

Acordurile de facilitare a eliberării vizelor și de readmisie promovează mobilitatea cetățenilor din țările partenere din est prin facilitarea vizelor și prevăd norme de gestionare a returnării migranților în situație neregulamentară prin intermediul acordurilor de readmisie.

Prin dialogurile privind liberalizarea vizelor, UE ia măsuri treptate în direcția obiectivului pe termen lung al unui regim de călătorie fără vize pentru cetățenii anumitor parteneri EaP.

În Consiliu

Organismele responsabile

Grupul de lucru pentru Europa de Est și Asia Centrală (COEST) se ocupă de toate aspectele relațiilor și cooperării UE cu țările din:

  • Europa de Est: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Moldova, Georgia, Rusia și Ucraina
  • Asia Centrală: Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan

De asemenea, Comitetul pentru politică comercială consiliază și asistă Comisia în negocierea și încheierea acordurilor comerciale cu țările partenere EaP.

Negocierile privind acordurile internaționale cu partenerii estici

Consiliul este implicat în toate etapele negocierii și adoptării acordurilor internaționale cu cele șase țări partenere din Europa de Est și Caucazul de Sud:

  • acordarea mandatului pentru negocieri
  • semnarea acordului în numele UE
  • adoptarea deciziei finale de punere în aplicare a acestuia în dreptul UE

În detaliu

Reprezentanții statelor membre trebuie să își acorde mandatul pentru negocieri pentru aceste acorduri specifice, care acoperă domenii de competență partajată.

La sfârșitul negocierilor, Consiliul decide cu privire la semnarea și încheierea acordului, pe baza propunerii din partea Comisiei și a Înaltului Reprezentant.

De asemenea, Consiliul adoptă decizia finală de încheiere a acordului, după ce Parlamentul și-a dat aprobarea (necesară în domenii care fac obiectul codeciziei) și după ce acordul a fost ratificat de toate statele membre ale UE.

Consiliul poate inclusiv să adopte o decizie de suspendare a aplicării unui acord internațional sau de reziliere a unui acord. Acesta ia o decizie pe baza unei propuneri din partea Comisiei sau a Înaltului Reprezentant.

Sprijin pentru organizarea summiturilor Parteneriatului estic

EaP stabilește canale de comunicare mai puternice prin organizarea de summituri la nivel de șefi de stat sau de guvern.

Summiturile sunt organizate o dată la doi ani și oferă orientări politice pentru continuarea dezvoltării Parteneriatului estic.

Președintele Consiliului European reprezintă UE pe plan extern în cadrul acestor summituri, de obicei alături de președintele Comisiei Europene.

EaP organizează de asemenea reuniuni anuale ale miniștrilor afacerilor externe ai statelor membre ale UE și ai partenerilor estici. Aceste reuniuni sunt atașate unui Consiliu Afaceri Generale sau Afaceri Externe.

Summituri ale Parteneriatului Estic

24 noiembrie 2017 - Bruxelles, Belgia

28-29 noiembrie 2013 - Vilnius, Lituania

29-30 septembrie 2011 - Varșovia, Polonia

7 mai 2009 - Praga, Republica Cehă