Orientări strategice privind justiția și afacerile interne

Tratatul de la Lisabona stipulează că Uniunea Europeană trebuie să constituie un spațiu de libertate, securitate și justiție, în care drepturile fundamentale să fie pe deplin respectate. În vederea atingerii acestui obiectiv, Consiliul European este însărcinat cu elaborarea orientărilor strategice ale planificării legislative și operaționale în acest domeniu. Orientările abordează aspecte legate de controlul la frontiere, de politicile în materie de migrație și azil, precum și de cooperarea polițienească și judiciară.

În iunie 2014, Consiliul European a definit orientările strategice în cadrul spațiului de libertate, securitate și justiție pentru următorii ani. Aceste orientări sunt conforme cu prioritățile stabilite în agenda strategică pentru UE, adoptată tot în luna iunie. Acestea duc mai departe progresele înregistrate de Programul de la Stockholm – programul multianual privind justiția și afacerile interne pentru perioada 2010-2014.

O evaluare a acestor orientări la jumătatea perioadei va avea loc în 2017.

În detaliu

După adoptarea Tratatului de la Lisabona, UE s-a axat pe elaborarea unei legislații care să permită ancorarea justiției și afacerilor interne într-un cadru juridic solid. După adoptarea orientărilor strategice în iunie 2014, accentul cade acum pe punerea în aplicare și consolidarea instrumentelor juridice și a măsurilor de politică existente. În acest sens, orientările strategice insistă asupra următoarelor aspecte:

  • punerea în aplicare susținută și eficientă a măsurilor existente;
  • intensificarea cooperării;
  • consolidarea rolului agențiilor UE;
  • explorarea potențialului noilor tehnologii.

Totodată, Consiliul European a declarat că este nevoie ca politicile interne și externe ale UE să fie mai bine corelate. Domenii precum migrația și azilul, combaterea terorismului și protecția datelor cu caracter personal, care au un impact global, trebuie să fie abordate atât în interiorul UE, cât și în raporturile cu statele terțe.

Dincolo de aceste aspecte generale, orientările strategice au furnizat detalii suplimentare despre principalele priorități pentru diferitele sectoare ale justiției și afacerilor interne.

1. Apărarea și promovarea drepturilor fundamentale

UE trebuie să garanteze apărarea și promovarea drepturilor fundamentale, atât pe teritoriul Uniunii, cât și în afara acestuia. Dintre aceste drepturi, protecția datelor cu caracter personal a beneficiat de o atenție deosebită. În acest domeniu, unul dintre obiectivele stabilite de orientările strategice a fost adoptarea unui cadru general pentru protecția datelor. Acest nou cadru a intrat în vigoare în mai 2016.

2. Migrație, azil și frontiere

Principalele obiective stabilite în acest domeniu au fost:

  • optimizarea beneficiilor pe care migrația legală le poate oferi UE
  • acordarea de protecție celor care au nevoie de ea
  • combaterea migrației neregulamentare, evitând pierderile de vieți omenești pentru migranții care încearcă să ajungă în Europa

Acest lucru trebuie realizat ținându-se cont de principiul solidarității și al distribuirii echitabile a răspunderii.

Migrația legală

Pentru a face față cu succes provocării reprezentate de îmbătrânirea populației, Europa trebuie să rămână o destinație predilectă, capabilă să atragă talentul și să maximizeze oportunitățile pe care le oferă migrația legală. Orientările strategice au solicitat o discuție cu comunitatea de afaceri și cu alți parteneri sociali, însoțită de adoptarea unor norme coerente și eficiente, precum și politici de integrare active din partea statelor membre.

Azil

Angajamentul UE față de protecția internațională necesită o politică europeană solidă în domeniul azilului. Una dintre principalele priorități stabilite de orientările strategice a fost transpunerea și punerea în aplicare a sistemului european comun de azil. Într-un final, acest lucru va permite solicitanților de azil să beneficieze de aceleași garanții procedurale și de aceeași protecție în fiecare țară a UE.

Consiliul European a mai solicitat consolidarea rolului jucat de Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO), agenția UE însărcinată cu adâncirea cooperării și cu sprijinirea statelor membre în problemele legate de azil.

Migrația neregulamentară

În ceea ce privește migrația neregulamentară, orientările strategice au invitat la acțiune în scopul abordării cauzelor profunde ale acestui fenomen și pentru a stopa fluxurile migratorii. Din ambele perspective, cooperarea cu țările de origine și de tranzit ale migrantului joacă un rol esențial. Această cooperare în chestiunile legate de migrare este definită în abordarea globală în materie de migrație și mobilitate – cadrul UE pentru dialog și cooperare cu țările de origine, de tranzit și de destinație din afara UE.

Principalele obiective stabilite de Consiliul European în ceea ce privește migrația neregulamentară au fost următoarele:

  • consolidarea și extinderea programelor de protecție regionale
  • abordarea cu fermitate a introducerii ilegale de migranți și a traficului de ființe umane
  • instituirea unei politici comune eficace în materie de returnare

Frontiere și vize

Absența controalelor la frontierele interne și creșterea numărului de călători care sosesc în UE necesită o gestionare eficientă și modernă a frontierelor externe comune ale UE. Consiliul European a solicitat:

  • modernizarea gestionării frontierelor într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor
  • sporirea sprijinului oferit de Frontex și de noul Sistem european de supraveghere a frontierelor (Eurosur)
  • analizarea posibilității instituirii unui sistem european de polițiști de frontieră
  • Modernizarea politicii comune în domeniul vizelor

3. Securitate: combaterea criminalității și a terorismului

În lupta împotriva terorismului și a criminalității grave și organizate, orientările strategice au solicitat:

  • mobilizarea tuturor instrumentelor de cooperare polițienească și judiciară;
  • întărirea rolului Europol și Eurojust.

Aceste măsuri ar trebui susținute prin:

  • o revizuire a strategiei de securitate internă
  • dezvoltarea unei abordări cuprinzătoare privind securitatea cibernetică și criminalitatea informatică
  • prevenirea radicalizării și a extremismului și găsirea unei soluții la problema luptătorilor străini

4. Cooperarea judiciară

Consiliul European a subliniat nevoia unui veritabil spațiu european de justiție, în care diferitele sisteme juridice să fie respectate, iar încrederea reciprocă în sistemele de justiție ale fiecărui stat să crească. Printre principalele domenii de acțiune se numără:

  • promovarea consecvenței și a clarității legislației UE
  • simplificarea accesului la justiție
  • consolidarea drepturilor acuzaților și protejarea mai eficientă a victimelor
  • extinderea recunoașterii reciproce a deciziilor și hotărârilor judecătorești
  • înregistrarea de progrese în cazul negocierilor privind Parchetul European
  • facilitarea activităților transfrontaliere, a cooperării operaționale și a formării profesioniștilor din domeniu

5. Libera circulație

Consiliul European a reiterat nevoia de a proteja dreptul cetățenilor UE de a circula liber și de a locui și a lucra în alte state membre, abordând totodată problema posibilelor utilizări necorespunzătoare sau cereri frauduloase.