Răspuns la criza migrației și la situațiile de forță majoră

Răspunsul la situațiile de criză

Noul regulament privind situațiile de criză și de forță majoră prevede norme procedurale adecvate, derogări și o activare rapidă a mecanismelor de solidaritate pentru a răspunde situațiilor de criză, cum a fost criza migrației din 2015.

Sosirile ilegale în UE s-au redus semnificativ față de 2015, când criza migrației a atins cote maxime.

Noul instrument ar acoperi sosirile în masă ale resortisanților țărilor terțe sau apatrizilor într-o țară a UE, de o asemenea amploare și natură încât:

• ar face ca sistemul de azil, de primire sau de returnare al unui stat membru să devină nefuncțional
• ar avea, cel mai probabil, consecințe grave asupra funcționării sistemului european comun de azil și a sistemului UE de gestionare a migrației

Statele membre ar fi autorizate să deroge de la anumite norme, de exemplu în ceea ce privește înregistrarea cererilor de azil sau procedura de azil la frontieră.Noile norme se aplică în situațiile:

• care implică sosiri masive de refugiați într-unul sau mai multe state membre
• în care migranții sunt instrumentalizați în scopuri politice pentru a depăși capacitățile statului membru de destinație și pentru a-l destabiliza
• de forță majoră, de exemplu o pandemie, cum a fost criza generată de COVID-19, sau în cazul unui dezastru natural

Aceste măsuri excepționale, precum și alt tip de sprijin în spiritul solidarității necesită mai întâi o autorizare din partea Consiliului.

Măsuri

Atunci când un stat membru se confruntă cu oricare dintre situațiile descrise mai sus, el poate solicita autorizația de a aplica derogări de la procedurile comune sau de a beneficia de măsuri de solidaritate.

Comisia va analiza situația și, dacă aceasta se confirmă, va adopta o decizie de punere în aplicare a Comisiei de stabilire a situației de criză sau de forță majoră. Comisia poate propune, de asemenea, o decizie de punere în aplicare a Consiliului.

După ce Consiliul va adopta această decizie, se vor putea aplica derogările ce se impun, iar statul membru va putea beneficia de măsurile de solidaritate relevante. Pe lângă faptul că are sarcina de a monitoriza și de a reexamina situația, Comisia poate propune abrogarea sau prelungirea deciziei de punere în aplicare a Consiliului. Măsurile puse în aplicare vor dura o perioadă de trei luni, care poate fi reînnoită până la maximum 12 luni.

Termene

Pentru a reduce presiunea asupra unei țări din UE care se confruntă cu o sosire masivă de persoane care solicită azil, se pun în aplicare următoarele derogări de la termene.

Anumite perioade pot fi prelungite, de exemplu pentru:

înregistrarea cererilor de protecție internațională – până la patru săptămâni

finalizarea procedurii la frontieră – termen suplimentar de șase săptămâni

trimiterea de cereri și notificări și reprimirea persoanelor de care este responsabil statul membru aflat în situație criză, dar care se află în alt stat membru

Derogări

Ca excepție suplimentară în situații de criză, noile măsuri le permit statelor membre:

• să modifice criteriile pentru procedura la frontieră fie pentru a reduce numărul cererilor care sunt examinate la frontieră, fie pentru a extinde utilizarea procedurii la frontieră, astfel încât toate cererile să fie examinate la frontieră, cu instituirea unor garanții speciale pentru grupurile vulnerabile
• să fie scutite de obligația de a reprimi solicitanții de azil de care sunt responsabili din altă țară a UE (fapt necesar în condiții normale)

Măsuri de solidaritate și de sprijin

Un stat membru care se confruntă cu o situație de criză poate solicita contribuții de solidaritate din partea altor țări ale UE. Aceste contribuții sunt similare cu cele convenite în cadrul noului regulament privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrație:

transferul solicitanților de azil și al beneficiarilor de protecție internațională

contribuții financiare, inclusiv în țări terțe

măsuri alternative de solidaritate, cum ar fi consolidarea capacităților sau trimiterea de personal

Obiectivul general al acestor măsuri este ca niciun stat membru să nu își asume o responsabilitate disproporționată și ca toate statele membre să contribuie în permanență la solidaritate.

Compensările responsabilității vor deveni obligatorii numai în cazul în care măsurile de transfer nu acoperă toate nevoile unui stat membru. Aceasta înseamnă că un stat membru care acordă sprijin își asumă responsabilitatea de a examina cererile de azil ale persoanelor care se află pe teritoriul său, dar care, în mod normal, ar trebui să fie preluate de statul membru care se confruntă cu situația de criză. Având în vedere că toate nevoile trebuie acoperite în situații de criză, este posibil ca un anumit stat membru să trebuiască să contribuie cu mai mult decât partea sa echitabilă, dar, în acest caz, statul membru respectiv ar avea dreptul să recupereze ulterior această contribuție.

În perioade de criză, rolul coordonatorului UE pentru solidaritate este de a sprijini transferurile și de a promova o cultură a pregătirii în rândul statelor membre.

Procedura accelerată

În cazul în care grupuri mari de solicitanți sosesc dintr-o anumită țară sau regiune de origine și par să aibă nevoie de protecție, Comisia poate adopta o recomandare pentru aplicarea unei proceduri accelerate.

Această procedură permite să se renunțe la interviul personal și ar trebui finalizată în mai puțin de patru săptămâni.

Lucrări referitoare la pactul privind migrația și azilul

Pe 4 octombrie 2023, statele membre au ajuns la un acord privind mandatul lor de negociere referitor la un regulament privind situațiile de criză, incluzând instrumentalizarea migrației, și cazurile de forță majoră în domeniul migrației și azilului.

Pe 20 decembrie 2023, Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord privind acest nou act legislativ pentru circumstanțe excepționale, precum și numeroase alte dosare din pactul privind migrația și azilul.

Pe 8 februarie 2024, reprezentanții statelor membre ale UE au aprobat acordul obținut în luna decembrie cu privire la diferitele acte legislative, precum și cele trei acte legislative asupra cărora Consiliul și Parlamentul conveniseră deja în 2022. Reprezentanții statelor membre au aprobat, de asemenea, un regulament actualizat privind returnarea la frontieră.

Consiliul a adoptat pactul UE privind migrația și azilul pe 14 mai 2014.

• Politica în domeniul migrației: Consiliul convine asupra mandatului privind actul legislativ al UE care abordează situațiile de criză (comunicat de presă, 4 octombrie 2023)
• Consiliul și Parlamentul European realizează progrese în ceea ce privește reforma sistemului UE de azil și migrație (comunicat de presă, 20 decembrie 2023)
• Regulamentul privind situațiile de criză și forță majoră, 9 februarie 2024
• Consiliul adoptă pactul UE privind migrația și azilul (comunicat de presă, 14 mai 2024)