Cum funcționează Consiliul European
Ce este Consiliul European?
Consiliul European este una dintre cele șapte instituții ale UE. Este format din lideri ai celor 27 de state membre ale UE, președintele Consiliului European și președintele Comisiei Europene.
Împreună, stabilesc direcțiile și prioritățile politice ale UE atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, stabilind astfel agenda în materie de politici.
Aceasta se realizează de obicei prin adoptarea de concluzii cu ocazia fiecărei reuniuni a Consiliului European. Aceste concluzii identifică motive specifice de preocupare pentru UE și conturează acțiuni specifice care trebuie întreprinse sau obiective de îndeplinit.
Concluziile Consiliului European pot stabili, de asemenea, un termen pentru ajungerea la un acord asupra unei anumite chestiuni sau pentru prezentarea unei propuneri legislative.
Consiliul European nu negociază și nu adoptă legislație.
Concluziile Consiliului European
Reuniunile Consiliului European
Structură
Reuniunile sunt prezidate de președintele Consiliului European, care poate convoca reuniuni formale, informale și speciale ale Consiliului European, după caz.
La începutul fiecărei reuniuni, președintele Parlamentului European este invitat să prezinte punctele de vedere ale Parlamentului.
Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate participă la lucrările Consiliului European, dar nu este membru al acestuia. Președintele Băncii Centrale Europene poate fi invitat să participe la discuțiile referitoare la afacerile economice și financiare.
Printre alți posibili invitați se numără secretarul general al NATO și secretarul general al ONU.
Reuniuni formale
În conformitate cu Tratatul UE, liderii UE se reunesc de cel puțin patru ori pe an, de obicei în martie, iunie, octombrie și decembrie.
Aceste reuniuni, cunoscute sub numele de „summituri ale UE”, se desfășoară la Bruxelles, în clădirea Europa. În general ele durează două zile, joia și vinerea.
Reuniuni informale
Membrii Consiliului European se pot reuni și în mod informal pentru a le permite liderilor să desfășoare, în timp util, schimburi de opinii cu privire la subiecte presante, fără a lua decizii formale.
Reuniunile informale se pot derula la Bruxelles sau în alte locuri, cum ar fi țara care deține președinția prin rotație a Consiliului UE.
Reuniuni extraordinare
În cazul în care circumstanțe excepționale impun luarea unor decizii urgente de către lideri, președintele poate convoca reuniuni extraordinare ale Consiliului European la Bruxelles, pe lângă cele patru reuniuni obișnuite pe an. În cadrul reuniunilor extraordinare se pot lua decizii formale.
Continuitatea între reuniuni
Consiliul European are vizibilitate maximă atunci când se întrunește, dar lucrările sale continuă în lunile intermediare.
Președintele se consultă îndeaproape cu cei 27 de șefi de stat sau de guvern pentru a monitoriza deciziile luate și pentru a pregăti viitoarele reuniuni.
În acest scop, președintele se întâlnește periodic cu ceilalți membri ai Consiliului European la Bruxelles, în capitalele statelor membre și prin videoconferință.
De asemenea, președintele dialoghează frecvent cu lideri ai țărilor terțe. Aceste contacte au rolul de a pregăti discuțiile din cadrul Consiliului European și al summiturilor internaționale ale UE, precum și de a urmări evoluția acestora.
Procesul decizional
De obicei, Consiliul European decide prin consens (adică niciun membru nu se opune adoptării). Acesta este, de asemenea, modul în care Consiliul European adoptă, de obicei, concluzii.
Cu toate acestea, în anumite cazuri specifice prevăzute în tratatele UE (cum ar fi adoptarea de acte juridice), Consiliul European decide prin vot.
La inițiativa președintelui, se poate vota în legătură cu un anumit punct de pe ordinea de zi. Votul poate avea loc și la inițiativa oricărui alt membru, cu condiția ca majoritatea membrilor să fie de acord cu acest lucru.
Există trei metode de vot:
- unanimitate
- majoritate calificată
- majoritate simplă
Unanimitatea este necesară, de exemplu, atunci când Consiliul European ia o decizie referitoare la numărul de membri ai Comisiei Europene. Atunci când Consiliul European hotărăște în unanimitate, abținerile nu împiedică adoptarea.
Consiliul European hotărăște cu majoritate calificată în cazul celor mai multe acte juridice pe care le adoptă. Atunci când hotărăște pe baza unei propuneri a Comisiei sau a Înaltului Reprezentant, de exemplu atunci când ia decizii privind acquis-ul Schengen, majoritatea calificată este definită ca fiind egală cu cel puțin 55% din membrii Consiliului European care reprezintă state membre totalizând cel puțin 65% din populația UE.
Atunci când nu hotărăște pe baza unei propuneri a Comisiei sau a Înaltului Reprezentant, Consiliul European decide cu majoritate calificată consolidată. Majoritatea calificată consolidată este definită ca fiind egală cu cel puțin 72% din membrii Consiliului European reprezentând cel puțin 65% din populația UE. Ea se aplică, de exemplu, atunci când Consiliul European își alege președintele, când stabilește lista formațiunilor Consiliului sau când propune un candidat pentru funcția de președinte al Comisiei.
Consiliul European hotărăște cu majoritate simplă pentru a adopta decizii de procedură în temeiul regulamentului său de procedură.
Deciziile luate prin vot necesită întrunirea cvorumului (adică prezența a două treimi din membri). Orice membru al Consiliului European poate acționa cel mult în numele unui singur alt membru.
Nici președintele Consiliului European, nici președintele Comisiei nu participă la vot.
Între reuniuni, Consiliul European poate adopta decizii privind chestiuni urgente prin vot scris, dacă președintele propune utilizarea acestei proceduri și toți membrii sunt de acord.
Rolul Consiliului European în procesul de desemnare și numire
Agenda strategică a UE
O dată la cinci ani, Consiliul European adoptă o „agendă strategică”. Aceasta prezintă domeniile prioritare pentru acțiunea și orientarea UE pe termen lung, precum și modalitățile de realizare a acestor obiective.
Agenda strategică reprezintă primul pas dintr-un proces care este continuat de către instituțiile UE și de către statele membre. Acesta are loc în contextul alegerilor pentru Parlamentul European și înainte de numirea fiecărei Comisii Europene.
Agenda strategică 2024-2029
În cadrul reuniunii sale de la Bruxelles din 27 iunie 2024, Consiliul European a convenit asupra unei agende strategice pentru perioada 2024-2029. Aceasta se bazează pe trei piloni:
- o Europă liberă și democratică
- o Europă puternică și sigură
- o Europă prosperă și competitivă
Agenda liderilor
În paralel cu agenda strategică, președintele Consiliului European prezintă, de asemenea, programe de lucru pe termen mai scurt în sprijinul obiectivelor mai ample prezentate în agenda strategică.
Agenda orientativă a liderilor stabilește subiectele de abordat la viitoarele reuniuni ale Consiliului European și summituri internaționale.
Agenda strategică a UE
Orientări de politică
Semestrul european
Consiliul European joacă un rol oficial în procesul anual al semestrului european la nivelul UE. Acesta este ciclul anual de coordonare a politicii economice și fiscale la nivelul UE.
La reuniunea sa anuală din martie, Consiliul European oferă orientări în materie de politici, pe baza analizei anuale a creșterii și a analizei și concluziilor Consiliului UE. În cadrul reuniunii sale din iunie, Consiliul European aprobă recomandările finale specifice fiecărei țări, care stabilesc priorități pentru fiecare stat membru pentru următoarele 12-18 luni.
Semestrul european explicat
Libertate, securitate și justiție
În temeiul articolului 68 din Tratatul privind funcționarea UE (TFUE), Consiliul European este responsabil pentru definirea orientărilor strategice pentru spațiul de libertate, securitate și justiție.
Această responsabilitate a fost pusă în practică pentru prima dată în iunie 2014. Cele mai recente orientări au fost aprobate de Consiliul European la 19 decembrie 2024, după ce fuseseră adoptate de Consiliu la 12 decembrie 2024. Orientările acoperă domenii precum controlul la frontiere, politica în materie de migrație și azil, precum și cooperarea transfrontalieră în domeniul aplicării legii și în domeniul judiciar, în vederea punerii în aplicare a aspectelor relevante ale agendei strategice.
Ultima revizuire: 19 mai 2026