Fondul de redresare: UE își respectă angajamentele
Fondul de redresare: UE își respectă angajamentele
UE oferă asistență financiară pentru a sprijini reformele și investițiile în statele membre în vederea relansării economiei și construirii unei Europe mai reziliente, mai verzi și mai digitale.
Cum funcționează?
- Țările din UE transmit planurile lor naționale de redresare și reziliență către Comisia Europeană
- Comisia evaluează planurile
- Consiliul dă undă verde țărilor din UE pentru a primi plăți din fondul de redresare
- Semnarea acordurilor de grant și de împrumut
- Banii pot începe să fie plătiți țărilor din UE
Ce sume sunt puse la dispoziția țărilor din UE?
Mecanismul de redresare și reziliență (MRR):
Total 672,5 miliarde EUR:
- 312,5 miliarde EUR granturi
- 360 de miliarde EUR împrumuturi
13 iulie 2021 – Consiliul aprobă prima serie de planuri: 12 țări din UE pot primi plăți din fondul de redresare al UE (Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia, Spania)
28 iulie 2021 – Consiliul aprobă încă patru planuri: 4 țări din UE pot primi plăți din fondul de redresare al UE (Croația, Cipru, Lituania, Slovenia)
8 septembrie 2021 – Consiliul aprobă încă două planuri: 2 țări din UE pot primi plăți din fondul de redresare al UE (Cehia, Irlanda)
5 octombrie 2021 – Consiliul aprobă încă un plan: 1 țară din UE poate primi plăți din fondul de redresare al UE (Malta)
29 octombrie 2021 – Consiliul aprobă încă trei planuri: 3 țări din UE pot primi plăți din fondul de redresare al UE (Estonia, Finlanda, România)
3 mai 2022 – Consiliul aprobă încă două planuri: 2 țări din UE pot primi plăți din fondul de redresare al UE (Bulgaria, Suedia)
17 iunie 2022 – Consiliul aprobă încă un plan: 1 țară din UE poate primi plăți din fondul de redresare al UE (Polonia)
4 octombrie 2022 – Consiliul aprobă încă un plan: 1 țară din UE poate primi plăți din fondul de redresare al UE (Țările de Jos)
16 decembrie 2022 – Consiliul aprobă încă un plan: 1 țară din UE poate primi plăți din fondul de redresare al UE (Ungaria)
- Austria: 3,5 miliarde EUR sub formă de granturi (0,87% din PIB) – 450 de milioane EUR cu titlu de prefinanțare
- Belgia: 5,9 miliarde EUR sub formă de granturi (1,25% din PIB) – 770 de milioane EUR cu titlu de prefinanțare
- Bulgaria: 6,27 miliarde EUR sub formă de granturi (10,24% din PIB)
- Croația: 6,3 miliarde EUR sub formă de granturi (11,68% din PIB) – 818 milioane EUR cu titlu de prefinanțare
- Cipru: 1 miliard EUR sub formă de granturi, 200 de milioane EUR sub formă de împrumuturi, în total: 1,2 miliarde EUR (5,61% din PIB) – 157 de milioane EUR cu titlu de prefinanțare
- Cehia: 7,0 miliarde EUR sub formă de granturi (3,25% din PIB) – 915 milioane EUR cu titlu de prefinanțare
- Danemarca: 1,5 miliarde EUR sub formă de granturi (0,5% din PIB) – 202 milioane EUR cu titlu de prefinanțare
- Estonia: 970 de milioane EUR (3,45% din PIB) – 126 de milioane EUR cu titlu de prefinanțare
- Finlanda: 2,1 miliarde EUR (0,87% din PIB) – 271 de milioane EUR cu titlu de prefinanțare
- Franța: 39,4 miliarde EUR sub formă de granturi (1,62% din PIB) – 5,1 miliarde EUR cu titlu de prefinanțare
- Germania: 25,6 miliarde EUR sub formă de granturi (0,75% din PIB) – 2,3 miliarde EUR cu titlu de prefinanțare
- Grecia: 17,8 miliarde EUR sub formă de granturi, 12,7 miliarde EUR sub formă de împrumuturi, în total: 30,5 miliarde EUR (16,27% din PIB) – 4 miliarde EUR cu titlu de prefinanțare
- Ungaria: 5,8 miliarde EUR sub formă de granturi (3,98% din PIB)
- Irlanda: 989 de milioane EUR sub formă de granturi (0,3% din PIB)
- Italia: 68,9 miliarde EUR sub formă de granturi, 122,6 miliarde EUR sub formă de împrumuturi, în total: 191,5 miliarde EUR (10,71% din PIB) – 24,9 miliarde EUR cu titlu de prefinanțare
- Letonia: 1,8 miliarde EUR sub formă de granturi (5,99% din PIB) – 237 de milioane EUR cu titlu de prefinanțare
- Lituania: 2,2 miliarde EUR sub formă de granturi (4,59% din PIB) – 289 de milioane EUR cu titlu de prefinanțare
- Luxemburg: 93,4 milioane EUR sub formă de granturi (0,15% din PIB) – 12 milioane EUR cu titlu de prefinanțare
- Malta: 316,4 milioane EUR sub formă de granturi (2,3% din PIB) – 41,1 milioane EUR cu titlu de prefinanțare
- Țările de Jos: 4,7 miliarde EUR sub formă de granturi (0,7% din PIB)
- Polonia: 35,4 miliarde EUR în total (6,6% din PIB): 23,9 miliarde EUR sub formă de granturi, 11,5 miliarde EUR sub formă de împrumuturi
- Portugalia: 13,9 miliarde EUR sub formă de granturi, 2,7 miliarde EUR sub formă de împrumuturi, în total: 16,6 miliarde EUR (7,82% din PIB) – 2,2 miliarde EUR cu titlu de prefinanțare
- România: 29,2 miliarde EUR în total (13,1% din PIB): 14,3 miliarde EUR sub formă de granturi – 1,9 miliarde EUR cu titlu de prefinanțare, 14,9 miliarde EUR sub formă de împrumuturi – 1,9 miliarde EUR cu titlu de prefinanțare
- Slovacia: 6,3 miliarde EUR sub formă de granturi (6,72% din PIB) – 823 de milioane EUR cu titlu de prefinanțare
- Slovenia: 1,8 miliarde EUR sub formă de granturi, 705 milioane EUR sub formă de împrumuturi, în total: 2,5 miliarde EUR (5,17% din PIB) – 231 de milioane EUR cu titlu de prefinanțare
- Spania: 69,5 miliarde EUR sub formă de granturi (5,58% din PIB) – 9 miliarde EUR cu titlu de prefinanțare
- Suedia: 3,29 miliarde EUR sub formă de granturi (0,69% din PIB)
Legendă:
- Granturi = resurse pe care țările din UE nu trebuie să le ramburseze UE
- Împrumuturi = resurse împrumutate de UE unui stat membru la rate foarte favorabile, datorită ratingului ridicat al obligațiunilor Comisiei
- Prefinanțare = sume primite ca avans din suma totală solicitată, până la 13%
- În % din PIB (2019)
Sursă: Comisia Europeană
Ultima revizuire: 27 ianuarie 2024