Concluziile Consiliului privind Planul de acțiune pentru abordarea creditelor neperformante în Europa

„Consiliul:

1. IA ACT de faptul că criza financiară și recesiile provocate de aceasta, alături de factori structurali, uneori însoțiți de practici necorespunzătoare de acordare a creditelor, au condus la apariția unor rate ridicate ale creditelor neperformante pentru băncile din anumite state membre;

2. RECUNOAȘTE că, deși în majoritatea statelor membre nu au apărut rate ridicate ale creditelor neperformante în ultimii ani, efectele negative ale actualelor rate ridicate ale creditelor neperformante într-un număr important de state membre pot genera riscuri de propagări transfrontaliere care să afecteze întreaga economie și întregul sistem financiar din UE și pot modifica percepția pieței asupra sectorului bancar european în ansamblul său, în special în cadrul uniunii bancare;

3. SUBLINIAZĂ faptul că, cu toate că băncilor le revine în primul rând responsabilitatea de a-și restructura modelele de afaceri și de a-și rezolva problemele legate de creditele neperformante în timp util, pentru întreaga UE ar fi benefice măsuri suplimentare pentru abordarea stocului existent de credite neperformante și pentru prevenirea urgențelor și a acumulărilor viitoare de credite neperformante, ceea ce ar contribui la sporirea creșterii economice și la reducerea fragmentării financiare;

4. IA ACT de faptul că, având în vedere amploarea acestora, actualele rate ridicate de credite neperformante din anumite state membre nu pot scădea într-un ritm satisfăcător, în pofida contextului redresării economice, și SALUTĂ măsurile deja luate și progresele semnificative realizate de unele state membre vizate și de instituțiile și organele UE în ceea ce privește abordarea acestei chestiuni moștenite în urma crizei și prevenirea reapariției sale; IA ACT de faptul că autoritățile de supraveghere au în prezent posibilitatea de a utiliza instrumente specifice, cum ar fi, după caz, evaluarea pierderilor suferite sau probabile prin intermediul unor evaluări corecte ale activelor; SUBLINIAZĂ faptul că sunt necesare mai multe eforturi pentru a restabili ratele de credite neperformante la niveluri sustenabile mai scăzute și că ar trebui sporite stimulentele pentru toate instituțiile de credit din UE pentru a aborda creditele neperformante în mod proactiv, evitând totodată efectele perturbatoare ale vânzărilor în regim de urgență;

5. EVIDENȚIAZĂ faptul că reformele în materie de reglementare post-criză, inclusiv măsurile luate pentru instituirea uniunii bancare, marchează o schimbare de sistem pentru a proteja banii contribuabililor, pentru a asigura menținerea stabilității financiare în zona euro și în întreaga UE și pentru a îmbunătăți mecanismele de piață din sectorul bancar, în legătură cu care sunt esențiale instrumentele de rezoluție, în special recapitalizarea internă. Abordarea problemei creditelor neperformante, care poate presupune eliminarea impedimentelor din calea restructurării suplimentare a sectorului bancar, ar trebui să fie în concordanță cu aceste norme, inclusiv cu Directiva 2014/59/UE (BRRD) și normele privind ajutoarele de stat;

6. SUBLINIAZĂ faptul că o abordare cuprinzătoare, care combină diverse acțiuni de politică complementare, la nivel național și la nivel european, după caz, reprezintă modul cel mai eficace de abordare a stocurilor existente de credite neperformante, precum și a urgenței și a acumulării de noi credite neperformante în bilanțurile băncilor, în special în toate cele patru domenii de politică următoare: (i) supraveghere, (ii) reforme structurale ale cadrelor de insolvență și de recuperare a datoriilor, (iii) dezvoltarea de piețe secundare pentru activele neperformante și (iv) sprijinirea restructurării sistemului bancar;

7. SALUTĂ, așadar, Raportul privind creditele neperformante^[1] elaborat de subgrupul din cadrul Comitetului pentru servicii financiare și ÎNDEAMNĂ statele membre, instituțiile, organele și agențiile UE să avanseze lucrările privind opțiunile de politică incluse în respectivul raport, pe baza prezentelor concluzii ale Consiliului;

8. În acest context, INVITĂ mai ales:

• Comisia să emită, în vara anului 2017, o interpretare a competențelor de supraveghere existente, prevăzute în legislația UE, pentru a clarifica posibilitatea de a le utiliza în ceea ce privește politicile băncilor de constituire a provizioanelor pentru creditele neperformante, în temeiul articolului 16 din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului și al articolului 104 din Directiva 2013/36/UE (CRD IV); în urma interpretării Comisiei, Consiliul va avea în vedere, dacă este cazul și după o analiză completă a argumentelor pro și contra, o modificare a articolului 104 din CRD IV, în contextul revizuirii în curs a CRR/CRD IV, în conformitate cu opțiunile de politică prezentate în Raportul privind creditele neperformante;
  
  
• Comisia să aibă în vedere, în cadrul revizuirii în curs a CRR/CRD IV, mecanisme de sprijin prudențiale care să abordeze eventuala constituire insuficientă de provizioane care s-ar aplica creditelor nou acordate; aceste mecanisme de sprijin legale ar putea să ia forma unor deduceri prudențiale obligatorii din fondurile proprii ale creditelor neperformante, ca urmare a unei evaluări a celor mai adecvate calibrări, în conformitate cu practica internațională;
  
  
• BCE prin funcția sa de supraveghere bancară, împreună cu autoritățile naționale competente din cadrul uniunii bancare, să pună în aplicare, până la sfârșitul anului 2018, în ceea ce privește instituțiile mai puțin semnificative din cadrul uniunii bancare, o orientare similară „Orientărilor adresate băncilor cu privire la creditele neperformante” emise de mecanismul unic de supraveghere (orientările MUS) pentru instituțiile semnificative, cu adaptări specifice, după caz;
  
  
• Autoritatea Bancară Europeană (ABE) să emită, până în vara anului 2018, orientări generale privind gestionarea creditelor neperformante, în concordanță cu orientările menționate anterior, cu o sferă de aplicare extinsă, care să se aplice tuturor băncilor din întreaga UE;
  
  
• ABE să emită, până în vara anului 2018, orientări detaliate privind acordarea de credite, monitorizarea și guvernanța internă a băncilor, care ar putea aborda în special aspecte precum transparența și evaluarea solvabilității debitorilor; aceste orientări ar trebui să valorifice experiențele naționale existente, dacă sunt relevante;
  
  
• Comitetul european pentru risc sistemic să dezvolte, până la sfârșitul anului 2018, abordări macroprudențiale pentru a preveni apariția unor probleme la nivel de sistem legate de creditele neperformante, ținând seama în mod corespunzător de efectele prociclice ale măsurilor care vizează stocurile de credite neperformante și de posibilele efecte asupra stabilității financiare;
  
  
• ABE, în consultare cu ESMA, și autoritățile competente să pună în aplicare, până la sfârșitul anului 2018, cerințe îmbunătățite de divulgare cu privire la calitatea activelor și la creditele neperformante, adresate tuturor băncilor;
  
  
• ABE să emită, până la sfârșitul anului 2017, orientări pentru bănci cu privire la monitorizarea evidențelor privind creditele, precizând informațiile detaliate minime solicitate băncilor cu privire la expunerile lor la riscul de credit în portofoliul bancar;
  
  
• ABE, BCE și Comisia să propună, până la sfârșitul anului 2017, inițiative menite să consolideze infrastructura de date cu date uniforme și standardizate pentru creditele neperformante și să aibă în vedere instituirea unor platforme de tranzacționare cu credite neperformante pentru a stimula dezvoltarea acestei piețe secundare;
  
  
• Comisia să elaboreze, până la sfârșitul anului 2017, în cooperare cu toate instituțiile și organele relevante și ținând seama de experiențele naționale de succes de până acum, un „model” pentru eventuala înființare a unor societăți naționale de administrare a activelor, model care ar stabili principii comune pentru perimetrele relevante aplicabile activelor și participării, praguri pentru dimensiunea activelor, norme privind evaluarea activelor, structuri ale capitalului adecvate, caracteristici operaționale și în materie de guvernanță, atât private, cât și publice; modelul ar trebui să clarifice, de asemenea, modalitățile de concepere permise, coerente cu cadrul legislativ al UE, inclusiv cu Directiva 2014/59/UE (BRRD) și cu Regulamentul (UE) nr. 806/2014 (SRMR) și cu normele privind ajutoarele de stat, pentru măsurile de salvare a activelor și pentru utilizarea societăților de administrare a activelor;
  
  
• Comisia să elaboreze, până în vara anului 2018, o abordare europeană pentru stimularea dezvoltării de piețe secundare pentru creditele neperformante, în special pentru eliminarea impedimentelor din calea transferării de către bănci a creditelor neperformante către instituții nebancare și din calea posibilității ca instituțiile nebancare să le dețină, protejând, totodată, drepturile consumatorilor, precum și să simplifice și, eventual, să armonizeze cerințele de autorizare pentru administratorii de credite terți și să ia inițiativa legislativă în acest sens, după caz;
  
  
• Comisia să publice, înainte de sfârșitul anului 2017, rezultatele exercițiului de evaluare comparativă privind eficiența regimurilor naționale de executare silită a creditelor (inclusiv insolvența) din punctul de vedere al unui creditor bancar, oferind sisteme de măsurare comparabile, cât mai precise cu putință, pentru ratele de recuperare, timpii de recuperare și costurile de recuperare în statele membre și să pună accentul în continuare pe aspectele legate de insolvență în cadrul semestrului european, ținând seama de reformele în curs;
  
  
• statele membre să aibă în vedere, valorificând la maximum exercițiul de evaluare comparativă, până la sfârșitul anului 2018, desfășurarea unor evaluări inter pares speciale cu privire la regimurile de insolvență din UE, recunoscând că sistemele juridice și cadrele de insolvență sunt extrem de diferite între statele membre;
  
  
• Comisia să analizeze în continuare posibilitatea de sporire a protecției creditorilor garantați;

9. CONVINE să revină asupra acestei chestiuni în mod periodic și, inițial, după șase luni, pentru a trece în revistă evoluția creditelor neperformante în Europa, restructurarea sectoarelor bancare în acest context și dezvoltarea unor piețe secundare pentru tranzacțiile cu credite neperformante, să evalueze progresele înregistrate pe baza unei analize realizate de Comisie și să coordoneze comunicarea privind creditele neperformante în Europa.”

[1] Documentul 9854/17.