Infrastructura pentru gaz natural lichefiat în UE
Importul de gaz natural lichefiat (GNL) reprezintă o modalitate de a diversifica furnizorii și rutele la care recurge UE pentru a obține gaze naturale. Acest lucru a devenit deosebit de important odată cu invadarea Ucrainei de către Rusia și cu decizia UE de a-și reduce dependența față de importurile de gaze din Rusia.
UE este cel mai mare importator de GNL din lume. În 2024, UE a importat peste 100 de miliarde de metri cubi de GNL. Cei mai mari importatori de GNL din UE sunt Franța, Spania, Țările de Jos, Italia și Belgia. O parte din importurile respective de GNL sunt reexportate către alte țări.
Invadarea Ucrainei de către Rusia și folosirea aprovizionării cu gaze ca armă au presat statele membre ale UE să își dezvolte în mai mare măsură infrastructura GNL. O serie de investiții planificate sunt tratate drept proiecte de interes comun ale UE, care beneficiază de proceduri simplificate și, în unele cazuri, de cofinanțare prin Mecanismul pentru interconectarea Europei.
Datorită acestor investiții, capacitatea UE de import de GNL a crescut cu 70 de miliarde de metri cubi în perioada 2023-2024, iar în perioada 2025-2030 ar urma să devină disponibili încă 60 de miliarde de metri cubi.
Infrastructura GNL în UE
Harta ilustrează terminalele GNL din statele membre ale UE care sunt în prezent operaționale, a căror extindere este planificată, care se află în construcție sau sunt în stadiul de planificare.
Spania, Franța, Italia, Portugalia, Belgia, Țările de Jos, Croația, Polonia, Grecia, Finlanda și Lituania dispun de terminale GNL operaționale.
În UE se află în stadiul de planificare peste 12 terminale GNL, iar câteva sunt în prezent în construcție.
Aceste date provin de la Gas Infrastructure Europe și de pe site-urile operatorilor.
A se vedea și
De unde provin gazele utilizate în UE?
Războiul Rusiei împotriva Ucrainei
Cum a răspuns UE la criza energetică din 2022?
Ultima revizuire: 15 aprilie 2026