"Utilizăm cookie-uri pentru a vă îmbunătățiți experiența de navigare. Cookie-urile necesare au rolul de a susține funcții esențiale ale site-ului Consiliului. Cookie-urile opționale ne ajută să realizăm rapoarte statistice anonime și agregate pentru a răspunde mai bine nevoilor dvs.
Consiliul a ajuns la un a acord referitor la o abordare generală parțială cu privire la Legea europeană a climei. Scopul acestuia este de a introduce în legislație obiectivul unei UE neutre din punct de vedere climatic până în 2050, obiectiv aprobat de Consiliul European în decembrie 2019.
UE și-a asumat angajamentul ferm de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Deși Consiliul European a anunțat că va reveni la obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030, în cadrul reuniunii sale din decembrie, în vederea ajungerii la un acord cu privire la un nou obiectiv, am plăcerea să vă anunț că astăzi am ajuns la un acord între statele membre cu privire la părți importante din propunerea privind Legea europeană a climei. Este important să obținem cât mai multe progrese cu privire la acest act legislativ esențial. Săptămâna trecută, Consiliul European a invitat Consiliul să continue lucrările cu privire la această agendă, iar astăzi, după o dezbatere intensă, am reușit să bifăm o etapă importantă în ceea ce privește propunerea de lege europeană a climei.
Svenja Schulze, ministra federală a mediului, conservării naturii și securității nucleare a Germaniei
A climate neutral EU... what does it mean?
The Council agreed that the Union-wide 2050 climate-neutrality objective should be pursued by all member states collectively. It stressed the importance of promoting both fairness and solidarity among member states and cost-effectiveness in achieving the climate neutrality objective.
Miniștrii mediului și ai climei au adoptat concluzii cu privire la biodiversitate, aprobând obiectivele Strategiei UE privind biodiversitatea pentru 2030, care vizează să inițieze procesul de refacere a biodiversității. Statele membre sunt profund îngrijorate de rata mondială a declinului biodiversității și recunosc nevoia de a intensifica eforturile prin abordarea factorilor direcți și indirecți ai declinului biodiversității și al naturii, cum ar fi supraexploatarea resurselor naturale, schimbările climatice, poluarea, speciile alogene invazive și exploatarea terenurilor și a mării. Statele membre reiterează nevoia urgentă de a integra pe deplin aceste obiective privind biodiversitatea în alte sectoare, cum ar fi agricultura, pescuitul și silvicultura, precum și necesitatea unei puneri în aplicare coerente a măsurilor UE în aceste domenii.
Pandemia de COVID-19 ne-a arătat încă o dată importanța fundamentală a ecosistemelor și a biodiversității pentru sănătatea și stabilitatea noastră economică și socială. Biodiversitatea este asigurarea noastră de viață: furnizează aer curat și apă, hrană, materiale de construcție și îmbrăcăminte. Aceasta creează locuri de muncă și mijloace de subzistență. Distrugerea naturii, duce, de asemenea, la riscul apariției unor epidemii și a unor pandemii. Salvarea biodiversității și conservarea naturii la nivel mondial reprezintă cheia prevenirii apariției de noi boli infecțioase. În calitatea de președinte al Consiliului, mă bucur că astăzi am ajuns la un acord unanim cu privire la intensificarea eforturilor noastre de a aborda problema declinului biodiversității.
Svenja Schulze, ministra federală a mediului, conservării naturii și securității nucleare a Germaniei
Concluziile adoptate astăzi oferă orientări politice în ceea ce privește punerea în aplicare a strategiei și reafirmă hotărârea UE de a conduce prin puterea exemplului în abordarea crizei globale a biodiversității și în elaborarea unui nou cadru ambițios al ONU privind biodiversitatea, la Conferința ONU privind biodiversitatea din 2021.
Delegația poloneză a prezentat propunerea sa de îmbunătățire a sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii pentru a impulsiona transformarea către neutralitatea climatică în UE. Delegația Țărilor de Jos a informat miniștrii cu privire la Summitul privind adaptarea la schimbările climatice, programat pentru 25 ianuarie 2021.
Delegația lituaniană a informat miniștrii cu privire la cea de a opta sesiune a reuniunii părților la Convenția privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (Espoo MOP-8), programată pentru 8-11 decembrie 2020. Delegația Țărilor de Jos a informat miniștrii cu privire la Forumul mondial privind economia circulară, programat pentru 15 aprilie 2021.
În cele din urmă, Comisia Europeană a prezentat miniștrilor comunicarea sa cu privire la Strategia UE pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice, comunicarea sa cu privire la accesul la justiție în probleme de mediu în statele membre, propunerea sa legislativă actuală de regulament de modificare a Regulamentului Aarhus, precum și decizia sa cu privire la cel de al 8-lea Program de acțiune pentru mediu.
Acreditarea de presă pentru summiturile internaționale desfășurate în afara Uniunii Europene va fi gestionată de autoritățile guvernamentale din țara-gazdă.
UE și-a asumat angajamentul ferm de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Deși Consiliul European a anunțat că va reveni la obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030, în cadrul reuniunii sale din decembrie, în vederea ajungerii la un acord cu privire la un nou obiectiv, am plăcerea să vă anunț că astăzi am ajuns la un acord între statele membre cu privire la părți importante din propunerea privind Legea europeană a climei. Este important să obținem cât mai multe progrese cu privire la acest act legislativ esențial. Săptămâna trecută, Consiliul European a invitat Consiliul să continue lucrările cu privire la această agendă, iar astăzi, după o dezbatere intensă, am reușit să bifăm o etapă importantă în ceea ce privește propunerea de lege europeană a climei.
