"Utilizăm cookie-uri pentru a vă îmbunătățiți experiența de navigare. Cookie-urile necesare au rolul de a susține funcții esențiale ale site-ului Consiliului. Cookie-urile opționale ne ajută să realizăm rapoarte statistice anonime și agregate pentru a răspunde mai bine nevoilor dvs.
Videoconferința informală a miniștrilor afacerilor interne, 12 martie 2021
Principalele rezultate
Reziliența entităților critice
Miniștrii afacerilor interne au discutat propunerea de directivă de consolidare a rezilienței entităților critice care furnizează servicii esențiale, precum sănătatea, transportul sau apa potabilă, în UE. Miniștrii și-au împărtășit opiniile preliminare cu privire la propunerea Comisiei prezentată în decembrie 2020.
Actuala pandemie de COVID-19 a adus din nou în prim-plan interdependența societăților noastre. Doar prin colaborare putem asigura reziliența serviciilor critice pentru viața de zi cu zi a cetățenilor noștri și faptul că acestea sunt pregătite să facă față oricăror provocări viitoare, indiferent dacă va fi vorba de o pandemie, de un atac terorist sau de efectele schimbărilor climatice. Astăzi, miniștrii și-au arătat angajamentul de a transpune această voință în acțiuni concrete, acordând președinției mandatul de a continua lucrările la această directivă importantă.
Eduardo Cabrita, ministrul portughez al afacerilor interne
Miniștrii au împărtășit, în linii mari, opinia potrivit căreia este necesară o actualizare a legislației din acest domeniu, în special pentru a crește numărul sectoarelor vizate. O serie de state membre au subliniat, de asemenea, importanța extinderii domeniului de aplicare de la protecția infrastructurii la conceptul mai larg de reziliență a entităților, incluzând capacitatea de redresare și continuitatea activității.
Pe parcursul discuțiilor, a existat un consens larg cu privire la necesitatea de a consolida legătura dintre securitatea cibernetică și cea fizică și de a asigura complementaritatea dintre prezenta propunere și proiectul de directivă privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în întreaga UE, care este, de asemenea, în prezent în discuție. În plus, numeroase state membre au subliniat că necesitatea de a stabili norme comune minime la nivelul UE trebuie să fie echilibrată cu responsabilitatea principală a statelor membre în ceea ce privește securitatea națională. În cele din urmă, unele state membre au subliniat, de asemenea, necesitatea de a găsi echilibrul corect între o abordare comună și o anumită flexibilitate care ține seama de diferențele dintre structurile naționale.
Lucrările cu privire la această propunere vor continua la nivel tehnic.
– Cooperarea cu țările terțe în materie de returnare și readmisie
Miniștrii au discutat aspecte externe ale migrației, pe baza unei comunicări a Comisiei cu privire la consolidarea cooperării în materie de returnare și readmisie și a evaluării cooperării țărilor terțe în materie de readmisie, ca parte a noului mecanism privind codul de vize.
Miniștrii au reiterat importanța unei cooperări eficace în materie de returnare și readmisie, ca parte a angajamentului mai amplu față de țările terțe în ceea ce privește migrația. Aceștia au convenit că lucrările în acest domeniu ar trebui să continue rapid în vederea îmbunătățirii cooperării cu țările-cheie cât mai curând posibil. Președinția va continua lucrările la nivel tehnic, pe baza acestei discuții.
– Pactul privind migrația și azilul
Președinția a furnizat miniștrilor informații actualizate cu privire la situația actuală a negocierilor referitoare la pactul privind migrația și azilul. Se lucrează în prezent la o gamă largă de aspecte acoperite de pact la diferite niveluri.
La nivel politic, președinția și-a exprimat intenția de a se concentra asupra unora dintre principalele chestiuni politice identificate în cadrul discuțiilor anterioare, inclusiv dimensiunea externă, gestionarea eficace a frontierelor externe ale UE, precum și solidaritatea și responsabilitatea. La nivel tehnic, se înregistrează progrese în ceea ce privește instrumentele legate de dimensiunea internă a migrației. Cu privire la unele dintre aceste instrumente, discuțiile se află deja într-un stadiu avansat, în special referitor la Agenția UE pentru Azil și Directiva privind cartea albastră.
Miniștrii au desfășurat un schimb de opinii cu privire la consolidarea cooperării dintre UE și țările din Africa de Nord, pe baza unei propuneri a președinției de a lansa un dialog politic privind justiția și afacerile interne cu țările din regiune, axat pe consolidarea cooperării operaționale. Președinția propune includerea Egiptului, a Libiei, a Tunisiei, a Algeriei și a Marocului, precum și, într-o a doua etapă, a țărilor de pe coasta africană de vest și din regiunea Sahel.
Majoritatea statelor membre au luat cuvântul pentru a sprijini inițiativa, demonstrând un consens larg în favoarea inițiativei președinției. Mai multe state membre au subliniat necesitatea coerenței cu cadrul de politică existent și cu formatele de cooperare, precum dialogurile sectoriale. În ceea ce privește subiectele, majoritatea statelor membre au solicitat concentrarea asupra migrației, iar altele au menționat, de asemenea, securitatea (inclusiv combaterea terorismului și a criminalității organizate). Președinția și-a anunțat intenția de a organiza în luna mai o reuniune ministerială cu țările nord-africane.
Acreditarea de presă pentru summiturile internaționale desfășurate în afara Uniunii Europene va fi gestionată de autoritățile guvernamentale din țara-gazdă.
Actuala pandemie de COVID-19 a adus din nou în prim-plan interdependența societăților noastre. Doar prin colaborare putem asigura reziliența serviciilor critice pentru viața de zi cu zi a cetățenilor noștri și faptul că acestea sunt pregătite să facă față oricăror provocări viitoare, indiferent dacă va fi vorba de o pandemie, de un atac terorist sau de efectele schimbărilor climatice. Astăzi, miniștrii și-au arătat angajamentul de a transpune această voință în acțiuni concrete, acordând președinției mandatul de a continua lucrările la această directivă importantă.