"Utilizăm cookie-uri pentru a vă îmbunătățiți experiența de navigare. Cookie-urile necesare au rolul de a susține funcții esențiale ale site-ului Consiliului. Cookie-urile opționale ne ajută să realizăm rapoarte statistice anonime și agregate pentru a răspunde mai bine nevoilor dvs.
Cu permisiunea dvs., vom folosi cookie-uri pentru a produce date agregate și anonime privind navigarea și comportamentul vizitatorilor pe site-ul nostru. Vom folosi aceste date pentru a vă îmbunătăți experiența de utilizare a site-ului nostru.
Consiliul Afaceri Economice și Financiare, 10/10/2019, 10 octombrie 2019
Principalele rezultate
Spălarea de bani
Planul de acțiune privind combaterea spălării banilor
Consiliul a discutat despre progresele înregistrate în punerea în aplicare a planului de acțiune privind combaterea spălării banilor, stabilit în decembrie 2018, precum și despre prioritățile strategice care vor orienta acțiunile Comisiei pe termen mai lung. Consiliul urmează să adopte concluzii cu privire la această chestiune în decembrie 2019.
Combaterea eficace a corupției, a traficului, a evaziunii fiscale sau a terorismului înseamnă combaterea eficace a fluxurilor monetare ilegale care finanțează aceste activități. Întrucât criminalitatea are loc din ce în ce mai mult la nivel transfrontalier, UE trebuie să își adapteze cadrul de reglementare pentru a asigura securitatea cetățenilor săi și integritatea sistemului său financiar.
Mika Lintilä, ministrul finanțelor al Finlandei, statul care deține în prezent președinția Consiliului
Miniștrii au trecut în revistă deficiențele identificate de Comisie în pachetul său de rapoarte din iulie 2019, inclusiv o analiză posterioară a cazurilor recente de presupuse activități de spălare a banilor implicând bănci din UE. Aceștia au subliniat importanța punerii în aplicare a reformelor convenite recent, în special a celei de a 5-a revizuiri a Directivei privind combaterea spălării banilor, a noilor cerințe de capital pentru bănci (CRD5) și a Sistemului european de supraveghere financiară revizuit, precum și importanța consolidării cooperării și a schimbului de informații între autoritățile competente. Miniștrii au analizat, de asemenea, posibilitatea armonizării în continuare a normelor privind combaterea spălării banilor, în special prin transformarea Directivei privind combaterea spălării banilor într-un regulament și prin atribuirea de sarcini specifice de supraveghere în acest domeniu către un organism al UE.
Politica față de „țările terțe cu grad înalt de risc”
Miniștrii au avut un schimb de opinii cu privire la principalele elemente ale metodologiei revizuite a Comisiei de elaborare a unei liste a „țărilor terțe cu grad înalt de risc” în domeniul spălării banilor și al finanțării terorismului. Odată ce metodologia este stabilită, Comisia va prezenta un nou proiect de listă de țări, sub forma unui act delegat.
Cea de a 5-a Directivă privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, adoptată în mai 2018, stabilește obligația de a identifica jurisdicțiile din țări terțe care prezintă deficiențe strategice în regimurile lor de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, deficiențe care constituie amenințări importante la adresa sistemului financiar al UE.
Arhitectura financiară europeană pentru dezvoltare
Președintele Grupului de înțelepți pentru arhitectura financiară europeană pentru dezvoltare a prezentat raportul final privind modul de maximizare a valorii adăugate a arhitecturii financiare europene pentru dezvoltare, luând în considerare organismele naționale și internaționale existente implicate.
Raportul argumentează în favoarea consolidării și a concentrării activităților din afara UE din domeniul finanțării pentru dezvoltare și al climei într-o singură entitate, „Banca Europeană pentru Climă și Dezvoltare Durabilă”, în scopul de a evita suprapunerile și de a consolida prezența, rolul și capacitatea UE pe termen lung de a-și îndeplini prioritățile în materie de dezvoltare. Acesta prezintă, de asemenea, mai multe opțiuni privind modul de realizare a acestui lucru. În plus, raportul pledează pentru luarea mai rapidă a unor măsuri destinate creării unui centru puternic de politici în UE și utilizării bugetului UE pentru dezvoltare din următorul CFM drept catalizator pentru reformarea sistemului existent.
Pe parcursul discuțiilor, miniștrii au subliniat importanța de a ajunge la o viziune comună și de a profita de noul ciclu instituțional al UE și de negocierile în curs privind cadrul financiar multianual. Între timp, ar trebui continuate cât mai curând posibil lucrările cu privire la măsurile pe termen scurt. Președinția finlandeză se va ocupa de această chestiune în mod prioritar, vizând adoptarea concluziilor Consiliului privind raportul sus-menționat până în decembrie 2019.
Numirea unui nou membru în cadrul Comitetului executiv al BCE
Consiliul a adresat Consiliului European o recomandare privind desemnarea lui Fabio Panetta, în prezent guvernator principal adjunct al Băncii Italiei, drept candidat pentru înlocuirea lui Benoit Coeuré în cadrul Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene.
Consiliul European urmează să ia până la sfârșitul anului o decizie formală privind numirea, după consultarea Parlamentului European și a Consiliului guvernatorilor BCE.
În plus, miniștrii au finalizat pregătirile în vederea reuniunilor internaționale (reuniunea G20 a miniștrilor de finanțe din 17-18 octombrie și reuniunile anuale ale FMI din perioada 14-20 octombrie de la Washington DC) și au trecut în revistă cele mai recente activități ale Coaliției miniștrilor de finanțe pentru acțiuni în domeniul climei. De asemenea, miniștrii au discutat despre procesul de monitorizare a politicilor („semestrul european”), prin prisma învățămintelor deprinse în urma exercițiului 2019.
Acreditarea de presă pentru summiturile internaționale desfășurate în afara Uniunii Europene va fi gestionată de autoritățile guvernamentale din țara-gazdă.