"Utilizăm cookie-uri pentru a vă îmbunătățiți experiența de navigare. Cookie-urile necesare au rolul de a susține funcții esențiale ale site-ului Consiliului. Cookie-urile opționale ne ajută să realizăm rapoarte statistice anonime și agregate pentru a răspunde mai bine nevoilor dvs.
Cu permisiunea dvs., vom folosi cookie-uri pentru a produce date agregate și anonime privind navigarea și comportamentul vizitatorilor pe site-ul nostru. Vom folosi aceste date pentru a vă îmbunătăți experiența de utilizare a site-ului nostru.
Miniștrii responsabili cu afacerile europene au continuat pregătirile pentru reuniunea Consiliului European din martie prin discutarea proiectului de concluzii, au desfășurat o dezbatere de orientare privind aspectele legate de guvernanță ale următorului cadru financiar multianual (CFM) 2028-2034 și s-au axat pe semestrul european 2026.
În perioada premergătoare Consiliului European din această săptămână și în contextul unor mari provocări geopolitice, președinția cipriotă își intensifică activitatea pentru a promova o Europă mai competitivă cu un buget al UE pe termen lung care să fie adecvat pentru viitor. Ne vom mobiliza în continuare concentrându-ne pe rezultate în eforturile noastre de a crea o Uniune mai puternică și mai rezilientă, capabilă să acționeze în mod autonom, păstrând în același timp deschiderea către lume.
Marilena Raouna, ministra adjunctă a afacerilor europene a Republicii Cipru
Pregătirea Consiliului European din martie
Consiliul a continuat pregătirile pentru reuniunea Consiliului European din martie printr-o dezbatere cu privire la proiectul de concluzii. Se preconizează că liderii vor discuta despre:
războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei
Într-o sesiune publică, Consiliul a desfășurat o dezbatere de orientare cu privire la următorul CFM 2028-2034, punând accentul pe aspectele legate de guvernanță. CFM este bugetul pe termen lung al UE, care acoperă o perioadă de șapte ani.
De la prezentarea propunerilor Comisiei în iulie și septembrie 2025, lucrările au continuat în cadrul Consiliului, atât la nivel politic, cât și la nivel tehnic, în vederea obținerii unui acord unanim între statele membre până la sfârșitul anului 2026. Propunerile Comisiei au prezentat o structură mai raționalizată decât cea a cadrelor anterioare, cu un număr redus de rubrici și programe. Structura propusă prevede, de asemenea, o flexibilitate sporită în cadrul programelor CFM și între acestea prin mecanisme precum posibilitățile de reprogramare, rezervele financiare, instrumentele speciale și marjele nealocate sporite.
Prin urmare, o dezbatere privind guvernanța a fost deosebit de oportună, având în vedere că statele membre par să convină în prezent asupra nevoii de flexibilitate în următorul CFM, asigurând în același timp o previzibilitate adecvată pentru investițiile pe termen lung. În cursul discuției și pe baza unei note de orientare din partea președinției, miniștrii au desfășurat un schimb de opinii cu privire la mecanismele de guvernanță aferente celor trei fonduri principale din următorul CFM, și anume planurile de parteneriat național și regional, Fondul european pentru competitivitate și instrumentul „Europa globală”.
Separat, miniștrii au desfășurat un schimb de opinii cu deputați în Parlamentul European despre următorul CFM în cursul unui prânz informal în marja Consiliului.
Miniștrii au desfășurat un schimb de opinii despre un raport de sinteză privind contribuțiile Consiliului în legătură cu semestrul european 2026, iar președinția a prezentat o foaie de parcurs actualizată. Consiliul a mai convenit să transmită spre aprobare Consiliului European un proiect de recomandare privind politica economică a zonei euro.
Delegația franceză a subliniat importanța noilor resurse proprii în următorul CFM, în timp ce delegația spaniolă a informat Consiliul despre un proiect-pilot privind sistemul digital de verificare a vârstei.
În cursul unor reuniuni informale consecutive care au avut loc în timpul micului-dejun, miniștrii au desfășurat un schimb de opinii despre eforturile de reformă și integrare, au trecut în revistă rezultatele obținute până acum și au împărtășit reflecții cu privire la etapele următoare cu Taras Kacika, viceprim-ministrul Ucrainei, și cu Cristina Gherasimov, viceprim-ministra Republicii Moldova.
În cele din urmă, Consiliul a convenit, fără dezbatere, asupra unei decizii de modificare a Actului electoral european privind alegerea deputaților în Parlamentul European prin vot universal direct. Modificarea introduce posibilitatea de a vota prin procură în sesiunile plenare ale Parlamentului European, sprijinind echilibrul dintre viața profesională și cea privată și promovând egalitatea de gen prin faptul că permite deputatelor să își exercite pe deplin mandatele în perioadele imediat anterioare și ulterioare nașterii.
Acreditarea de presă pentru summiturile internaționale desfășurate în afara Uniunii Europene va fi gestionată de autoritățile guvernamentale din țara-gazdă.