"Utilizăm cookie-uri pentru a vă îmbunătățiți experiența de navigare. Cookie-urile necesare au rolul de a susține funcții esențiale ale site-ului Consiliului. Cookie-urile opționale ne ajută să realizăm rapoarte statistice anonime și agregate pentru a răspunde mai bine nevoilor dvs.
Consiliul Competitivitate (Piață Internă și Industrie), 29 septembrie 2022
Principalele rezultate
Instrumentul pentru situații de urgență al pieței unice (SMEI)
Miniștrii și-au împărtășit opiniile cu privire la Instrumentul pentru situații de urgență al pieței unice (SMEI), prezentat recent de Comisia Europeană, la 19 septembrie 2022. Propunerea SMEI creează un instrument pentru coordonarea și asigurarea liberei circulații a bunurilor, serviciilor și persoanelor în perioade de criză.
Piața unică este un atu major al Uniunii Europene și o prioritate importantă pentru președinția noastră. Crizele recente au demonstrat necesitatea de a se asigura o piață unică deschisă și accesibilă în orice moment și importanța liberei circulații a mărfurilor și a persoanelor. UE va colabora pentru a evita orice perturbare a pieței unice. Reacțiile miniștrilor ne vor ajuta să continuăm discuțiile în timpul președinției cehe.
Jozef Síkela, ministrul ceh al industriei și comerțului
Miniștrii au salutat, în general, Instrumentul pentru situații de urgență al pieței unice, așteptat cu nerăbdare, și au convenit că libera circulație a bunurilor, serviciilor și persoanelor ar trebui garantată în orice moment, în special în perioade de criză.
În timpul intervențiilor lor, miniștrii au subliniat că SMEI trebuie să fie proporțional și au solicitat o structură de guvernanță adecvată, care să asigure echilibrul corect între rolul statelor membre și rolul Comisiei Europene. Miniștrii au fost de acord, în linii mari, că SMEI trebuie să fie în concordanță cu instrumentele de criză existente și cu instrumentele aflate în prezent în discuție. Mai mulți miniștri au solicitat definiții clare ale unor termeni precum „criză” și criterii clare pentru activarea instrumentului. Unii miniștri au subliniat necesitatea transparenței instrumentului nou propus și a unei sarcini administrative limitate pentru întreprinderi.
Regulamentul privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile
Miniștrii au discutat, de asemenea, propunerea de regulament privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile, care a fost prezentată de Comisia Europeană în primăvara anului trecut.
Propunerea urmărește ca bunurile fizice de pe piața UE (cu excepția alimentelor, a hranei pentru animale și a medicamentelor) să fie produse mai ecologic, mai circular și mai eficient din punct de vedere energetic. Regulamentul introduce un „pașaport digital al produsului” și posibilitatea etichetării produselor, de exemplu în ceea ce privește potențialul lor de reparare. Acest lucru va îmbunătăți cunoștințele consumatorilor cu privire la impactul asupra mediului al achizițiilor lor și la lanțurile valorice specifice fiecărui produs.
Regulamentul urmărește, de asemenea, să asigure o mai bună funcționare a pieței unice prin stabilirea unui set comun de norme pentru a evita fragmentarea în materie de reglementare. Pe această temă, miniștrii au oferit orientări pentru continuarea negocierilor cu privire la propunere. Miniștrii au subliniat că regulamentul poate stabili o normă pentru produsele sustenabile în Uniunea Europeană și au subliniat modul în care acesta poate ajuta consumatorii și întreprinderile în tranziția verde și cea digitală. Majoritatea statelor membre au salutat propunerea de „pașaport digital al produsului” și cerințele în materie de proiectare ecologică care stau la baza acestuia. Miniștrii au fost în general de acord că acest „pașaport digital al produsului” poate contribui la asigurarea liberei circulații a produselor sustenabile care sunt adecvate pentru o economie circulară în cadrul pieței unice.
Unele state membre au împărtășit preocupări cu privire la utilizarea pe scară largă a actelor delegate în propunere și la provocările cu care s-ar putea confrunta autoritățile naționale de supraveghere a pieței în ceea ce privește aplicarea noilor cerințe. Mai multe state membre au exprimat necesitatea de a se evita o sarcină administrativă suplimentară pentru întreprinderile din UE, în special pentru IMM-uri.
În timpul unui prânz informal, miniștrii au discutat despre reziliența pieței unice în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Miniștrii au desfășurat un schimb de opinii cu privire la lecțiile învățate în urma crizelor recente și la măsurile pe care le consideră adecvate pentru a facilita reintegrarea economiei ucrainene în lanțurile valorice ale UE. Miniștrii au discutat, de asemenea, despre impactul crizei energetice asupra pieței interne.
În cadrul secțiunii „Diverse”, miniștrii au fost informați de delegația germană cu privire la o inițiativă de instituire a unei „Platforme europene pentru tehnologiile de transformare”. Această platformă ar contribui la consolidarea suveranității tehnice pentru transformare a UE. Aceasta ar sprijini dezvoltarea lanțurilor valorice industriale în cadrul tehnologiilor esențiale de transformare, cum ar fi energia eoliană, energia solară, pompele de căldură și rețelele electrice.
Delegațiile franceză și germană au informat miniștrii cu privire la un document neoficial comun privind asigurarea aprovizionării cu materii prime critice. Documentul este destinat să contribuie la pregătirea de către Comisie a unei inițiative de reglementare privind materiile prime critice. Mai multe state membre au salutat documentul neoficial și și-au exprimat dorința ca conceptul de economie circulară și cel de reciclare să fie luate în considerare în cadrul inițiativei.
Acreditarea de presă pentru summiturile internaționale desfășurate în afara Uniunii Europene va fi gestionată de autoritățile guvernamentale din țara-gazdă.