Strategia referitoare la politica industrială a UE: Consiliul adoptă concluzii

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

REAMINTIND concluziile Consiliului din mai[1] și noiembrie 2017[2], precum și Concluziile Consiliului European din iunie 2017[3], în care s-a subliniat necesitatea elaborării unei strategii industriale cuprinzătoare și pe termen lung a UE,

1. SUBLINIAZĂ importanța consolidării bazei industriale drept o componentă esențială a viitorului Europei, luând în considerare faptul că industria europeană continuă să fie un catalizator important pentru productivitate, creștere, inovare și ocuparea forței de muncă și o piatră de temelie pentru prosperitatea economică în Europa; în această privință, CONSIDERĂ comunicarea din 2017 a Comisiei referitoare la „O strategie reînnoită privind politica industrială a UE”[4] drept un semnal important și un prim pas util în direcția elaborării unei strategii industriale a UE orientate spre viitor;

2. REITEREAZĂ că, în era digitală, o piață internă pe deplin funcțională reprezintă un pilon fundamental pentru consolidarea competitivității industriale și ACCENTUEAZĂ importanța asigurării respectării și a punerii în aplicare a normelor pieței interne în acest context; CONSIDERĂ că, pentru a face față provocărilor și pentru a valorifica oportunitățile care apar, industria are nevoie de un cadru de reglementare clar, previzibil și nediscriminatoriu în vederea realizării unor investiții orientate spre viitor; în acest context, REAMINTEȘTE importanța serviciilor dedicate întreprinderilor și SUBLINIAZĂ necesitatea înlăturării obstacolelor nejustificate sau disproporționate care persistă; prin urmare, ACCENTUEAZĂ faptul că este necesară o abordare strategică pe termen lung, structurată și cuprinzătoare;

3. CONSIDERĂ, având în vedere măsurile și politicile industriale pe termen lung din alte regiuni ale lumii, că UE are nevoie de o abordare comună întemeiată pe avantajele competitive ale economiei și întreprinderilor noastre, care să țină seama de modelul european caracterizat prin standarde sociale și de mediu ridicate și care să stabilească o viziune pe termen lung ambițioasă privind rolul pe care industria sa l-ar putea avea peste un deceniu și ulterior, în beneficiul cetățenilor și al economiei; RECUNOAȘTE că schimbările majore și uneori perturbatoare prin care trece industria pot, atunci când sunt abordate în mod adecvat, să contribuie la crearea de noi locuri de muncă, să conducă la creșterea producției în Europa și să transforme provocările în oportunități;

4. SALUTĂ inițiativele întreprinse de UE în domeniul digital și, având în vedere faptul că viteza și amploarea sunt decisive pentru succesul pe piață, SOLICITĂ consolidarea eforturilor și punerea rapidă în aplicare a priorităților în materie de politici cu privire la digitalizarea industriei, cu accent deosebit pe consolidarea inițiativelor precum centrele de inovare digitală și a altor inițiative din cadrul platformei europene privind digitalizarea industriei care sprijină întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) în transformarea lor digitală; REAFIRMĂ importanța pe care standardele în materie de interoperabilitate ambițioase, coerente, consecvente, elaborate la timp în cadrul unor inițiative coordonate de industrie o au pentru competitivitatea industriilor europene pe piețele mondiale;

5. SUBLINIAZĂ faptul că, pentru a funcționa într-o economie bazată pe date, întreprinderile trebuie să se axeze în permanență pe dezvoltarea inovatoare și pe integrarea tendințelor de viitor esențiale, care includ internetul obiectelor, inteligența artificială, robotica, volumele mari de date și platformele, sistemele conectate și autonome, tehnologia 5G, imprimarea 3D, standardizarea, securitatea TIC și lanțurile de blocuri; ACCENTUEAZĂ faptul că, întrucât datele devin un nou factor de competitivitate în lumea noastră conectată, în UE ar trebui să fie consolidate stocarea de date, tehnologia de tip cloud computing, precum și tehnologiile și capacitățile de prelucrare de înaltă performanță, pentru a se asigura un nivel ambițios de securitate cibernetică, de protecție a datelor și de servicii TIC de încredere; RECUNOAȘTE riscul semnificativ de încălcare și însușire ilegală a dreptului de proprietate intelectuală prin intermediul TIC, precum și importanța găsirii unei soluții la această amenințare;

6. SUBLINIAZĂ că capacitatea UE de a valorifica noile tehnologii depinde de capacitatea sa de a inova și că, prin urmare, este extrem de important să se realizeze investiții semnificative și mai eficiente și un cadru adecvat în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării, inclusiv în perspectiva următorului cadru financiar multianual; CONSIDERĂ că îmbunătățirea transferului de cunoștințe și a adoptării unor tehnologii avansate și a unor tehnologii generice esențiale la nivelul bazei industriale este esențială pentru a promova creșterea productivității și competitivitatea industrială în ansamblu; REAMINTEȘTE faptul că legăturile dintre întreprinderi și cercetare, dezvoltare și inovare sunt esențiale pentru introducerea pe piață a cunoștințelor, adoptarea acestora și transformarea lor în produse și servicii noi, precum și faptul că ar trebui să se urmărească crearea, extinderea și interconectarea centrelor de inovare din întreaga UE în vederea consolidării ecosistemului inovării;

7. SOLICITĂ consolidarea politicii europene privind clusterele, cu scopul de a interconecta și de a extinde clusterele regionale, transformându-le, pe baza unor principii de specializare inteligentă, în clustere transeuropene de nivel mondial, pentru a sprijini apariția unor noi lanțuri valorice în întreaga Europă;

8. RECUNOAȘTE că există un potențial neexploatat pentru proiecte europene inovatoare și că ar trebui sprijinite inițiativele de inovare la scară largă și inovarea revoluționară; EVIDENȚIAZĂ importanța inițiativelor în curs privind parteneriatele public-privat, inovarea și investițiile și SALUTĂ comunicarea privind modernizarea ajutoarelor de stat în UE, în care sunt stabilite criterii privind sprijinul acordat proiectelor importante de interes european comun menite să faciliteze proiectele inovatoare la scară largă cu caracter transnațional;

9. SUBLINIAZĂ importanța pe care achizițiile publice, inclusiv achizițiile publice înainte de comercializare și achizițiile publice în domeniul inovării, o au pentru promovarea inovării și îmbunătățirea competitivității industriei UE și SALUTĂ inițiative precum recent adoptata comunicare intitulată „Transformarea achizițiilor publice pentru ca acestea să funcționeze în și pentru Europa”, care vizează utilizarea achizițiilor publice drept instrument strategic pentru a încuraja o tranziție spre o economie mai inovatoare, mai ecologică și mai favorabilă incluziunii sociale;

10. Având în vedere importanța deosebită pe care concurența într-o economie de piață o are pentru orientarea economiei către inovare, RECUNOAȘTE că, în ceea ce privește inovarea și tranziția digitală, UE și statele sale membre ar trebui, pentru a fi competitive la nivel mondial, să creeze condiții favorabile fondurilor private de investiții și să sprijine investițiile din partea acestora, inclusiv formele inovatoare de finanțare și măsurile specifice de sprijinire a creșterii pentru IMM-uri și întreprinderi nou înființate, care constituie coloana vertebrală a economiei UE; în plus, EVIDENȚIAZĂ necesitatea continuării politicilor specifice adresate întreprinderilor în curs de extindere și întreprinderilor cu capitalizare medie, precum și necesitatea consolidării sprijinului acordat inovării cu risc tehnologic ridicat și cu un orizont de investiții pe termen lung; SUBLINIAZĂ necesitatea ca UE, statele membre, regiunile și sectorul privat să combine în mod adecvat instrumentele de investiții cu cele de finanțare;

11. ACCENTUEAZĂ faptul că stimularea creșterii industriale a Uniunii necesită competențe adecvate, iar valorificarea tranziției digitale necesită în special abordarea nivelului insuficient de competențe digitale pe piața forței de muncă din Europa și a deficitului de profesioniști în domeniul TIC, precum și de absolvenți în domeniile științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii; REAFIRMĂ că planurile sectoriale suplimentare ar putea constitui o bază pentru identificarea de jos în sus a necesităților în materie de competențe specifice fiecărui sector, pentru consolidarea parteneriatelor dintre mediul de afaceri și sistemul educațional, precum și pentru investiții specifice în competențele tinerilor și în învățarea pe tot parcursul vieții;

12. CONSIDERĂ comerțul esențial pentru generarea de creștere și locuri de muncă; RECUNOAȘTE importanța lanțurilor valorice globale și a comerțului pentru industria UE; REMARCĂ schimbările globale din politica comercială și, prin urmare, REAFIRMĂ că este important ca abordarea UE să urmărească o politică comercială solidă prin care să susțină un sistem comercial multilateral deschis și bazat pe norme, cu un rol central deținut de OMC, având convingerea că investițiile și comerțul nu pot fi libere decât dacă sunt în același timp echitabile și benefice tuturor părților; în contextul acestei politici comerciale solide și încercând să favorizeze condiții de concurență cu adevărat echitabile, ÎNDEAMNĂ toți actorii implicați să pregătească un răspuns adecvat privind modalitatea de gestionare a strategiilor industriale ale țărilor terțe, facilitând integrarea întreprinderilor europene în lanțurile valorice globale, inclusiv din perspectiva competitivității pe termen lung;

13. ACCENTUEAZĂ rolul esențial pe care contribuția sectorului privat îl are în atingerea obiectivelor ambițioase de combatere a schimbărilor climatice și de asigurare a sustenabilității; REMARCĂ că nu se pot obține rezultate satisfăcătoare decât prin viziune, parteneriat și prin crearea unor condiții-cadru adecvate pentru inovare, noi modele de afaceri și de producție, inclusiv prin măsuri de sprijinire a tranziției spre emisii scăzute de dioxid de carbon în sectoarele industriale; SALUTĂ eforturile depuse în diferite sectoare pentru elaborarea unor foi de parcurs ale tranziției pe termen lung pentru orizontul 2030 și după această dată, ajungând până în 2050, și INVITĂ Comisia împreună cu industria și cu statele membre să colaboreze activ cu toate sectoarele pentru elaborarea în continuare a unor astfel de foi de parcurs și a interconexiunilor dintre acestea, contribuind astfel la viitoarea strategie industrială cuprinzătoare și pe termen lung a UE;

14. SOLICITĂ elaborarea unei politici industriale cuprinzătoare care să valorifice în mod optim oportunitățile create în urma tranziției către tehnologii sigure și durabile, economii circulare și cu emisii scăzute de dioxid de carbon și care să fie în acord cu politicile europene coerente în domeniul climei și energiei, vizând crearea unei baze industriale europene puternice, competitive și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor; SUBLINIAZĂ că această politică cuprinzătoare ar trebui să ia în considerare aprovizionarea sustenabilă cu materii prime și dimensiunea externă a politicii UE în domeniul climei, acordând totodată o atenție deosebită soluționării chestiunii costurilor energetice ridicate și prevenirii unor dezavantaje concurențiale semnificative la nivel internațional, în special pentru industriile energointensive;

15. REAMINTEȘTE faptul că preocupările privind competitivitatea industrială ar trebui să fie integrate în mod sistematic în toate ariile de politică ale UE, precum și solicitarea adresată Comisiei de a evalua impactul integrării politicii industriale în inițiativele strategice ale UE și de a înainta propuneri privind creșterea eficienței integrării; EVIDENȚIAZĂ faptul că evaluarea costurilor cumulate și reducerea sarcinilor de reglementare inutile reprezintă o componentă indispensabilă a oricărui efort cuprinzător de a sprijini competitivitatea globală a industriei UE; SUBLINIAZĂ în această privință importanța fixării unor obiective concrete pentru reducerea sarcinilor de reglementare inutile, cu respectarea standardelor de protecție existente și fără subminarea obiectivelor fundamentale ale legislației; ACCENTUEAZĂ faptul că măsurile sistematice la nivelul UE ar putea completa în mod eficient măsurile adoptate la nivel național și regional, îmbunătățind astfel coordonarea și sinergiile dintre politicile UE și ale statelor membre; INVITĂ Comisia să se asigure că testul IMM este aplicat în mod mai aprofundat la elaborarea inițiativelor;

16. REAMINTEȘTE că un cadru de politici adecvat ar trebui să fie însoțit, atunci când este nevoie, de inițiative care să stimuleze sectoarele noi și emergente cu potențial mare de creștere, precum și de inițiative destinate sectoarelor care se confruntă cu schimbări economice;

17. REMARCĂ faptul că, pentru a pune în aplicare în mod eficace o politică industrială cuprinzătoare a UE, trebuie să se stabilească obiective strategice și să se monitorizeze în mod constant progresele înregistrate în îndeplinirea acestora; prin urmare, SOLICITĂ Comisiei ca, în consultare cu statele membre și cu părțile interesate, să intensifice lucrările privind obiectivele de politică industrială adecvate care ar trebui să fie îndeplinite până în 2030 și ulterior, sincronizând eforturile depuse în cadrul politicilor privind industria, energia și mediul (inclusiv schimbările climatice); IA ACT cu interes de sărbătorirea recentă a Zilei Industriei UE, care a inclus crearea unei mese rotunde la nivel înalt privind industria, intitulată „Industria 2030”, din partea căreia se așteaptă o contribuție pozitivă și oportună la dezvoltarea unei strategii industriale cuprinzătoare și pe termen lung a UE, și INVITĂ Comisia să informeze constant statele membre cu privire la lucrările mesei rotunde;

18. ACCENTUEAZĂ necesitatea de a monitoriza punerea în aplicare a obiectivelor politicii industriale și, chiar mai important, tendințele înregistrate în evoluția industriei UE prin intermediul unor indicatori adecvați, ținând seama de faptul că indicatorii trebuie să fie măsurabili, sensibili la factorul timp și ar trebui să permită, atunci când este posibil, realizarea de comparații la nivel global;

19. Pentru a menține Europa competitivă la nivel mondial, SUBLINIAZĂ că este nevoie urgent de o strategie industrială cuprinzătoare și pe termen lung a UE, care ar trebui să fie aplicată până cel târziu la începutul următorului ciclu instituțional al UE; în acest scop, SOLICITĂ Comisiei să valorifice structura de guvernanță existentă și să se axeze pe pregătirea tuturor elementelor care vor alcătui viitoarea strategie, incluzând un plan de acțiune; REMARCĂ de asemenea necesitatea de a implica îndeaproape statele membre în acest proces și REAFIRMĂ rolul strategic al Consiliului Competitivitate de a oferi orientări politice și imbold.

[1] Doc. 9760/17.
[2] Doc. 15223/17.
[3] Doc. EUCO 8/17, punctul 15.
[4] Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții – Investițiile într-o industrie inteligentă, inovatoare și durabilă – O strategie reînnoită privind politica industrială a UE, documentul 12202/17 + ADD 1.