Care sunt principalele amenințări cibernetice în UE?
Amenințările cibernetice sporesc ca volum și complexitate. Țările UE consolidează securitatea cibernetică pentru a proteja infrastructura critică, stabilitatea economică și confidențialitatea digitală.
De ce este esențial să se consolideze securitatea cibernetică
O amenințare cibernetică este orice activitate răuvoitoare menită să compromită integritatea, confidențialitatea sau disponibilitatea sistemelor, rețelelor sau datelor digitale.
Amenințările cibernetice continuă să crească în întreaga Europă și în întreaga lume. În 2020, costul economic la nivel mondial al criminalității informatice a fost de două ori mai mare decât în 2015.
Atacurile cibernetice nu numai că au sporit, ci au evoluat și în ceea ce privește complexitatea, deoarece infractorii utilizează în prezent tehnici avansate, inclusiv inteligența artificială (IA) generativă, pentru a-și face atacurile mai greu de detectat și de contracarat.
Cum combate UE criminalitatea informatică
Amenințări cibernetice majore care au un impact asupra UE
Atacurile devin din ce în ce mai sofisticate și mai variate, vizând o gamă largă de sectoare. Potrivit Agenției UE pentru Securitate Cibernetică (ENISA), acestea sunt principalele amenințări cibernetice care afectează în prezent UE:
amenințări la adresa disponibilității
atacuri care vizează disponibilitatea unui sistem sau a unui serviciu prin epuizarea resurselor sau supraîncărcarea infrastructurii rețelei
ransomware
atacatorii preiau controlul asupra activelor, solicitând răscumpărarea pentru restabilirea accesului sau pentru prevenirea expunerii datelor
amenințări la adresa datelor
acces neautorizat la date sensibile, confidențiale sau protejate, cu scopul de a manipula, a divulga sau a distruge informații
inginerie socială
tactici de manipulare care induc în eroare victimele, făcându-le să comită greșeli critice sau să transmită informații sensibile
malware
software rău-intenționat conceput pentru a infiltra sistemele, a cauza daune, a perturba serviciile și a fura date
atacuri asupra lanțului de aprovizionare
atacuri care vizează o organizație prin intermediul vulnerabilităților lanțului său de aprovizionare, cu potențiale efecte în cascadă
Amenințările la adresa disponibilității reprezintă 46% din amenințările cibernetice
Amenințările la adresa disponibilității, ransomware și amenințările la adresa datelor sunt cele mai importante amenințări cibernetice din UE.
Amenințări la adresa disponibilității – 46%
Atacuri de tip ransomware – 27%
Amenințări la adresa datelor – 16%
Altele – 11%
Principalii actori din spatele atacurilor cibernetice
Actorii din spatele amenințărilor cibernetice sunt diverși, variind în principal de la grupuri având legături cu anumite state la infractori motivați financiar, entități private și hacktiviști. Fiecare grup are metode și obiective distincte:
- actorii care au legături cu anumite state
grupuri de actori care au legături cu anumite guverne și care desfășoară atacuri pentru obiective politice sau strategice, cum ar fi spionajul - actorii din spatele criminalității informatice
urmăresc câștiguri financiare prin atacuri oportuniste, cum ar fi ingineria socială - actori care furnizează mijloace ofensive din sectorul privat
entități care dezvoltă și vând arme cibernetice, adesea guvernelor și persoanelor fizice - hacktiviști
sunt implicați în perturbare și piraterie informatică pentru schimbări politice sau sociale, sprijinite uneori de actori care au legătură cu anumite state
Sectoarele cele mai vizate de amenințările cibernetice
Aproape 20% din atacurile cibernetice vizează organizații din administrația publică, un sector esențial pentru serviciile publice și securitate. Acestea sunt urmate de transporturi (11%), sectorul financiar (9%), infrastructura digitală (9%), serviciile pentru întreprinderi (8%), publicul larg (8%) și industria prelucrătoare (6%).
Administrația publică – 19%
Transporturi – 11%
Sectorul financiar – 9%
Infrastructura digitală – 9%
A se vedea și
Securitatea cibernetică a UE: strategie și principale politici
Securitatea cibernetică: ingineria socială
Siguranța în mediul online
Ultima revizuire: 5 februarie 2025