Cum combate UE criminalitatea informatică
Criminalitatea informatică generează costuri substanțiale pentru societate, întreprinderi și persoane fizice. Prin urmare, UE depune eforturi pentru a combate activitățile infracționale și pentru a sprijini victimele.
Criminalitatea informatică în UE
Atacurile cibernetice și criminalitatea informatică sunt din ce în ce mai numeroase și, totodată, mai sofisticate în toată Europa. Se preconizează că această tendință va crește și mai mult pe măsură ce numărul gospodăriilor și al dispozitivelor conectate va fi tot mai mare. În 2024, 94% dintre gospodăriile din UE aveau acces la internet, comparativ cu aproximativ 80% în 2014. În UE, 71% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani au utilizat în 2024 dispozitive conectate la internet.
Criminalitatea informatică se referă la activitățile infracționale desfășurate prin intermediul rețelelor de comunicații electronice și al sistemelor informatice. Aceasta îmbracă diverse forme. De exemplu, infractorii pot:
- să preia controlul asupra dispozitivelor personale utilizând programe malware
- să fure sau să compromită date cu caracter personal și proprietate intelectuală pentru a comite fraude online
- să utilizeze internetul și platformele sociale pentru a distribui conținut ilegal
- să utilizeze „darknetul” pentru a vinde bunuri ilicite și servicii de piratare
Unele forme de criminalitate informatică, cum ar fi exploatarea sexuală online a copiilor, provoacă prejudicii grave victimelor lor.
Măsuri ale UE de combatere a criminalității informatice
UE depune eforturi pentru a combate activitățile infracționale online și pentru a consolida securitatea online în întreaga Europă. Măsurile respective sunt menite:
să consolideze prevenirea, investigarea și urmărirea penală a criminalității informatice, inclusiv a exploatării sexuale a copiilor
să asigure colaborarea cu partenerii din domeniu în vederea capacitării și protejării cetățenilor în mediul online
să consolideze capacitățile agențiilor de aplicare a legii și ale sistemului judiciar
Prin aceste eforturi, UE urmărește să creeze un mediu digital mai sigur și mai rezilient pentru toți.
- Lupta UE împotriva criminalității organizate
- Centrul european de combatere a criminalității informatice (Europol)
- Directiva UE privind atacurile împotriva sistemelor informatice (Jurnalul Oficial al UE)
Prevenirea și investigarea criminalității informatice
Mai multe centre importante din UE joacă un rol esențial în prevenirea și investigarea activităților de criminalitate informatică:
- Centrul european de combatere a criminalității informatice, o agenție specializată înființată de Europol, ajută țările UE să ancheteze infracțiunile online și să dezmembreze rețelele infracționale
- Platforma multidisciplinară europeană împotriva amenințărilor infracționale (EMPACT) este o inițiativă de securitate condusă de statele membre, care identifică și combate amenințările reprezentate de criminalitatea organizată internațională. Combaterea atacurilor cibernetice este una dintre prioritățile sale.
Siguranța copiilor în mediul online
În 2021, UE a adoptat un act legislativ privind măsuri temporare care le permit furnizorilor de servicii de comunicații electronice, cum ar fi serviciile de webmail și de mesagerie, să continue să detecteze, să elimine și să semnaleze abuzurile sexuale online asupra copiilor, inclusiv manipularea și acostarea copiilor, până la adoptarea unor norme legislative permanente. Măsurile respective au intrat în vigoare în august 2021 și au expirat în 2024. În aprilie 2024, UE a prelungit măsurile până în aprilie 2026.
În mai 2022, Comisia Europeană a propus un nou act legislativ pentru a combate abuzurile sexuale asupra copiilor și exploatarea sexuală a acestora în mediul online. Noile norme sunt în prezent discutate în cadrul Consiliului.
- Consiliul dă undă verde finală prelungirii unei măsuri de protecție împotriva abuzului sexual asupra copiilor (comunicat de presă, 29 aprilie 2024)
- Abuzul sexual asupra copiilor (Comisia Europeană)
Fraudele cu mijloace de plată fără numerar
Frauda și contrafacerea în legătură cu mijloacele de plată fără numerar reprezintă o amenințare gravă la adresa securității UE și constituie o sursă semnificativă de venituri pentru criminalitatea organizată. În plus, acest tip de fraudă afectează încrederea consumatorilor în securitatea tehnologiilor digitale.
În aprilie 2019, UE a adoptat norme de combatere a fraudelor legate de mijloacele de plată fără numerar.
Justiție și asigurarea respectării legii
Normele și politicile UE abordează și alte aspecte legate de justiție și de asigurarea respectării legii ale combaterii criminalității informatice și a criminalității în general, cum ar fi accesul la probele electronice, criptarea și păstrarea datelor.
Accesul la probele electronice
Infractorii exploatează tehnologiile digitale pentru a comite infracțiuni și pentru a ascunde activități ilicite. Prin urmare, în anchetele și urmăririle penale pe care le desfășoară, autoritățile de aplicare a legii și autoritățile judiciare se bazează tot mai mult pe probele electronice, precum SMS-uri, e-mailuri sau aplicații de mesagerie.
Acesta este motivul pentru care UE lucrează la norme noi care vor facilita și vor accelera accesul transfrontalier la probe electronice.
Criptare
UE depune eforturi să inițieze un dialog activ cu industria tehnologiei pentru a se obține echilibrul adecvat între asigurarea continuării utilizării unei tehnologii de criptare solide și garantarea exercitării competențelor autorităților de aplicare a legii și ale autorităților judiciare în aceleași condiții ca în mediul offline.
În decembrie 2020, Consiliul a adoptat o rezoluție privind criptarea, evidențiind nevoia atât de securitate prin criptare, cât și de securitate în pofida criptării.
Păstrarea datelor
În prezent, pentru a combate criminalitatea în mod eficace, este important ca furnizorii de servicii să păstreze anumite date care pot fi divulgate în anumite condiții stricte în scopul combaterii criminalității. Cu toate acestea, păstrarea datelor poate încălca drepturile fundamentale individuale, în special drepturile la viață privată și la protecția datelor cu caracter personal.
Consiliul a adoptat concluzii privind păstrarea datelor din comunicațiile electronice în scopul combaterii criminalității. Consiliul a însărcinat Comisia să colecteze informații suplimentare și să organizeze consultări specifice, ca parte a unui studiu cuprinzător cu privire la posibile soluții pentru păstrarea datelor, inclusiv luarea în considerare a unei viitoare inițiative legislative.
A se vedea și
Apărarea cibernetică
Care sunt principalele amenințări cibernetice în UE?
Securitatea cibernetică: ingineria socială
Ultima revizuire: 2 decembrie 2024