Skip to content

Care sunt principalele amenințări cibernetice în UE?

Amenințările cibernetice sporesc ca volum și complexitate. Țările UE consolidează securitatea cibernetică pentru a proteja infrastructura critică, stabilitatea economică și confidențialitatea digitală.

De ce este esențial să se consolideze securitatea cibernetică

O amenințare cibernetică este orice activitate răuvoitoare menită să compromită integritatea, confidențialitatea sau disponibilitatea sistemelor, rețelelor sau datelor digitale.

Amenințările cibernetice continuă să crească în întreaga Europă și în întreaga lume. În 2020, costul economic la nivel mondial al criminalității informatice a fost de două ori mai mare decât în 2015.

Atacurile cibernetice nu numai că au sporit, ci au evoluat și în ceea ce privește complexitatea, deoarece infractorii utilizează în prezent tehnici avansate, inclusiv inteligența artificială (IA) generativă, pentru a-și face atacurile mai greu de detectat și de contracarat.

A hand holding a key towards a padlock icon on a smartphone screen, with a watchful eye and question and exclamation marks.
Cum combate UE criminalitatea informatică

Cum combate UE criminalitatea informatică

Amenințări cibernetice majore care au un impact asupra UE

Atacurile devin din ce în ce mai sofisticate și mai variate, vizând o gamă largă de sectoare. Potrivit Agenției UE pentru Securitate Cibernetică (ENISA), acestea sunt principalele amenințări cibernetice care afectează în prezent UE:

amenințări la adresa disponibilității

atacuri care vizează disponibilitatea unui sistem sau a unui serviciu prin epuizarea resurselor sau supraîncărcarea infrastructurii rețelei

ransomware

atacatorii preiau controlul asupra activelor, solicitând răscumpărarea pentru restabilirea accesului sau pentru prevenirea expunerii datelor

amenințări la adresa datelor

acces neautorizat la date sensibile, confidențiale sau protejate, cu scopul de a manipula, a divulga sau a distruge informații

inginerie socială

tactici de manipulare care induc în eroare victimele, făcându-le să comită greșeli critice sau să transmită informații sensibile

malware

software rău-intenționat conceput pentru a infiltra sistemele, a cauza daune, a perturba serviciile și a fura date

atacuri asupra lanțului de aprovizionare

atacuri care vizează o organizație prin intermediul vulnerabilităților lanțului său de aprovizionare, cu potențiale efecte în cascadă

Amenințările la adresa disponibilității reprezintă 46% din amenințările cibernetice

Amenințările la adresa disponibilității, ransomware și amenințările la adresa datelor sunt cele mai importante amenințări cibernetice din UE.

Versiunea text

Amenințări la adresa disponibilității – 46%

Atacuri de tip ransomware – 27%

Amenințări la adresa datelor – 16%

Altele – 11%

Principalii actori din spatele atacurilor cibernetice

Actorii din spatele amenințărilor cibernetice sunt diverși, variind în principal de la grupuri având legături cu anumite state la infractori motivați financiar, entități private și hacktiviști. Fiecare grup are metode și obiective distincte:

  • actorii care au legături cu anumite state
    grupuri de actori care au legături cu anumite guverne și care desfășoară atacuri pentru obiective politice sau strategice, cum ar fi spionajul
  • actorii din spatele criminalității informatice
    urmăresc câștiguri financiare prin atacuri oportuniste, cum ar fi ingineria socială
  • actori care furnizează mijloace ofensive din sectorul privat
    entități care dezvoltă și vând arme cibernetice, adesea guvernelor și persoanelor fizice
  • hacktiviști
    sunt implicați în perturbare și piraterie informatică pentru schimbări politice sau sociale, sprijinite uneori de actori care au legătură cu anumite state

Sectoarele cele mai vizate de amenințările cibernetice

Aproape 20% din atacurile cibernetice vizează organizații din administrația publică, un sector esențial pentru serviciile publice și securitate. Acestea sunt urmate de transporturi (11%), sectorul financiar (9%), infrastructura digitală (9%), serviciile pentru întreprinderi (8%), publicul larg (8%) și industria prelucrătoare (6%).

Versiunea text

Administrația publică – 19%

Transporturi – 11%

Sectorul financiar – 9%

Infrastructura digitală – 9%

A se vedea și

A hand reaches towards a smartphone screen to remove blue bug icons, against a pale background of binary code.
Securitatea cibernetică a UE: strategie și principale politici

Securitatea cibernetică a UE: strategie și principale politici

Securitatea cibernetică: ingineria socială

Securitatea cibernetică: ingineria socială

Siguranța în mediul online

Siguranța în mediul online

Ultima revizuire: 5 februarie 2025