Răspunsul UE la terorism

De ce combaterea terorismului este o prioritate majoră pentru UE

În urma unei serii de atentate începând din 2015, Uniunea Europeană a adoptat diverse măsuri pentru a pune capăt terorismului.

Deși responsabilitatea de a combate criminalitatea și de a apăra securitatea le revine în primul rând statelor membre, atacurile teroriste din ultimii ani au demonstrat că aceasta este, de asemenea, o responsabilitate comună, pe care trebuie să și-o asume împreună. UE contribuie la protejarea cetățenilor săi acționând ca principal forum de cooperare și coordonare între statele membre.

În 2015, liderii UE au emis o declarație comună pentru a orienta activitatea UE și a statelor sale membre. În această declarație s-a solicitat luarea de măsuri specifice, care să se axeze pe trei domenii:

• garantarea securității cetățenilor
• prevenirea radicalizării și ocrotirea valorilor
• cooperarea cu partenerii internaționali

• Declarația membrilor Consiliului European privind combaterea terorismului (12 februarie 2015)

În noiembrie 2020, în urma atentatelor teroriste din Franța, Germania și Austria, miniștrii afacerilor interne din UE au convenit să își intensifice și mai mult eforturile comune de combatere a terorismului, fără a compromite valorile comune ale UE, precum democrația, justiția și libertatea de exprimare.

• Declarație comună a miniștrilor afacerilor interne din UE cu privire la recentele atacuri teroriste din Europa (13 noiembrie 2020)

În decembrie 2020, liderii UE și-au reafirmat unitatea în lupta împotriva radicalizării, a terorismului și a extremismului violent.

• Concluziile Consiliului European (10-11 decembrie 2020)

Definiția dată de UE terorismului

În conformitate cu dreptul UE, infracțiunile de terorism sunt acte săvârșite cu scopul:

• de a intimida grav o populație
• de a constrânge nelegitim un guvern sau o organizație internațională să îndeplinească sau să se abțină de la a îndeplini orice act
• de a destabiliza grav sau de a distruge structurile politice, constituționale, economice sau sociale fundamentale ale unei țări sau ale unei organizații internaționale

• Lupta împotriva terorismului: definiții ale infracțiunilor teroriste și sprijin pentru victime

Prevenirea radicalizării

Radicalizarea nu este un fenomen nou, dar a devenit o amenințare mai gravă în ultimii ani.

Tehnologiile de comunicare online au înlesnit comunicarea transfrontalieră a teroriștilor și au amplificat propaganda teroristă și răspândirea extremismului.

În aprilie 2021, UE a adoptat un regulament privind prevenirea diseminării conținutului online cu caracter terorist. Noile norme se vor aplica începând cu 7 iunie 2022.

Autoritățile competente din statele membre vor avea competența de a emite ordine de eliminare adresate furnizorilor de servicii, prin care să le solicite să elimine conținutul cu caracter terorist sau să blocheze accesul la acesta în termen de o oră.

• Măsurile UE de prevenire a radicalizării

Lista UE a teroriștilor

O componentă a răspunsului Uniunii Europene în fața terorismului după atentatele din 11 septembrie 2001 a fost stabilirea unei liste de persoane, grupuri și entități care sunt implicate în acte de terorism și cărora li se aplică măsuri restrictive. Consiliul revizuiește lista periodic, cel puțin o dată la șase luni.

Începând din septembrie 2016, UE poate aplica propriul său regim de sancțiuni împotriva ISIL/Da’esh și Al-Qaida, precum și împotriva persoanelor și entităților asociate acestora sau care le acordă sprijin.

• Sancțiuni împotriva terorismului

Schimbul de informații

Schimbul eficace de informații dintre autoritățile de aplicare a legii, autoritățile judiciare și serviciile de informații din statele membre este esențial pentru combaterea terorismului, urmărirea luptătorilor străini și combaterea criminalității organizate.

UE a luat măsuri pentru a îmbunătăți schimbul de informații între țările din UE, printre care se numără, cel mai recent:

• un cadru pentru interoperabilitatea dintre sistemele de informații ale UE care contribuie la gestionarea frontierelor, a securității și a migrației (2019)
• actualizarea Sistemului de informații Schengen, utilizat de poliție și polițiștii de frontieră pentru a partaja alerte privind persoane și obiecte căutate sau dispărute (2018)
• Directiva privind registrul cu numele pasagerilor, care reglementează transferul și prelucrarea datelor cu caracter personal furnizate de pasagerii din transportul aerian (2016)
• crearea unui Centru european de combatere a terorismului în cadrul Europol pentru a sprijini schimbul de informații între autoritățile polițienești naționale (2016)

• Sisteme informatice pentru combaterea criminalității și securizarea frontierelor UE

Coordonatorul UE pentru lupta împotriva terorismului

În urma atacurilor teroriste de la Madrid din 11 martie 2004, liderii UE au adoptat o declarație privind combaterea terorismului. Printre alte măsuri, aceștia au convenit să înființeze funcția de coordonator al UE pentru lupta împotriva terorismului.

Coordonatorul este responsabil cu coordonarea activității de combatere a terorismului în cadrul UE, cu monitorizarea punerii în aplicare a strategiei UE de combatere a terorismului și cu îmbunătățirea comunicării dintre UE și țările terțe.

• Coordonatorul UE pentru combaterea terorismului

Blocarea finanțării terorismului

Spălarea banilor și finanțarea terorismului reprezintă o preocupare majoră pentru sistemul financiar al UE și pentru securitatea cetățenilor săi.

Începând din 2018, în UE sunt în vigoare norme mai stricte de combatere a spălării banilor. Aceste norme îngreunează ascunderea fondurilor ilegale prin straturi de societăți fictive și întăresc verificările privind țările terțe cu grad ridicat de risc. Normele consolidează, de asemenea, rolul autorităților de supraveghere financiară și îmbunătățesc accesul la informații și schimburile de informații.

• Combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului în UE

Controlul armelor de foc

Pentru a elimina lacunele juridice care au permis teroriștilor să utilizeze arme reconvertite, Consiliul a adoptat în 2017 noi norme privind controlul achiziționării și deținerii de arme.

Directiva include măsuri pentru a spori trasabilitatea și reguli mai stricte pentru achiziționarea și deținerea celor mai periculoase arme de foc.

• UE consolidează controlul achiziționării și deținerii de arme de foc (comunicat de presă, 25 aprilie 2017)

În iunie 2019, Consiliul a adoptat noi norme pentru a limita punerea la dispoziție a precursorilor de explozivi pentru publicul larg și pentru a asigura raportarea adecvată a tranzacțiilor suspecte de-a lungul lanțului de aprovizionare.

Precursorii de explozivi sunt substanțe chimice care pot fi utilizate în scopuri legitime, dar a căror utilizare ar putea fi și deturnată pentru fabricarea ilicită de explozivi artizanali.

• UE consolidează normele privind comercializarea și utilizarea precursorilor de explozivi (comunicat de presă, 14 iunie 2019)

Digitalizarea cooperării judiciare

Din ce în ce mai mulți infractori și teroriști recurg la tehnologie pentru a plănui și comite infracțiuni. Drept urmare, autoritățile se bazează din ce în ce mai mult pe probe electronice pentru a depista și condamna infractorii. În prezent, UE lucrează la noi norme pentru a asigura un mecanism mai eficient pentru accesul transfrontalier la probele electronice.

• Un acces mai bun la probele electronice, pentru combaterea criminalității

Utilizarea instrumentelor digitale în cadrul procedurilor penale legate de infracțiuni de terorism în întreaga UE este esențială având în vedere evoluția peisajului amenințărilor la adresa securității și ritmul rapid al dezvoltării tehnologice.

• Președinția Consiliului și Parlamentul European ajung la un acord provizoriu pentru îmbunătățirea schimbului de informații în cazurile de terorism (comunicat de presă, 14 decembrie 2022)
• Europa digitală: Consiliul adoptă noi norme pentru a moderniza cooperarea judiciară (comunicat de presă, 4 noiembrie 2020)
• Registrul judiciar de combatere a terorismului (Eurojust)

Măsuri pentru oprirea luptătorilor teroriști străini

Se estimează că, începând din 2011, între 4 000 și 5 000 de resortisanți ai UE au călătorit sau au încercat să călătorească în zone de conflict – în principal în Irak și Siria – pentru a se alătura unor grupări teroriste precum ISIL/Da’esh. 30 % dintre aceștia s-au întors deja în țările lor de origine. Problema luptătorilor străini ocupă un loc important pe agenda politică a UE de mulți ani.

În martie 2017, UE a adoptat o directivă privind combaterea terorismului. Noile norme consolidează cadrul juridic al UE în vederea prevenirii atacurilor teroriste și a combaterii fenomenului luptătorilor teroriști străini. Directiva incriminează acte precum:

• participarea la antrenamente sau deplasarea în scopuri teroriste
• organizarea sau facilitarea unei astfel de deplasări
• furnizarea sau colectarea de fonduri referitoare la grupări sau activități teroriste

• UE consolidează normele de prevenire a noilor forme de terorism (comunicat de presă, 7 martie 2017)

În martie 2017, UE a adoptat, de asemenea, un regulament de modificare a Codului frontierelor Schengen. Noile norme obligă statele membre să efectueze verificări sistematice prin consultarea bazelor de date relevante cu privire la toate persoanele care trec frontierele externe, inclusiv cetățenii UE și membrii familiilor acestora.

• Combaterea terorismului: Consiliul aprobă concluzii privind prioritățile viitoare pentru combaterea terorismului (comunicat de presă, 12 decembrie 2024)
• Codul frontierelor Schengen: Consiliul adoptă un regulament de consolidare a verificărilor la frontierele externe (comunicat de presă, 7 martie 2017)
• Consolidarea frontierelor externe ale UE

Cooperarea cu țările terțe

Securitatea Uniunii și a cetățenilor săi este direct legată de ceea ce se întâmplă în afara Europei. În 2015, Consiliul a decis să intensifice acțiunile externe de combatere a terorismului, în special în Mediterana, Orientul Mijlociu, Africa de Nord, Golf și Sahel:

• cooperarea cu principalii parteneri va fi consolidată
• se vor lansa noi proiecte pentru a sprijini consolidarea capacităților
• se vor intensifica măsurile de combatere a radicalizării și a extremismului violent

În 2014, Consiliul a adoptat Strategia UE de combatere a terorismului pentru Siria și Irak, cu un accent deosebit asupra luptătorilor străini. Această strategie definește o serie de domenii prioritare, inclusiv îmbunătățirea cooperării cu țările terțe în vederea identificării rețelelor de recrutare și a luptătorilor străini.

Pentru a își reitera angajamentul ferm de a proteja cetățenii UE împotriva terorismului și a extremismului violent, în iunie 2020 Consiliul a solicitat consolidarea angajamentului și acțiunii externe ale UE în materie de combatere a terorismului în anumite domenii prioritare:

• regiuni geografice, inclusiv Balcanii de Vest, Africa de Nord, Orientul Mijlociu, regiunea Sahel și Cornul Africii
• domenii tematice, printre care drepturile omului, statul de drept, prevenirea radicalizării care duce la extremism violent, finanțarea terorismului

• Prevenirea și combaterea terorismului și a extremismului violent: Consiliul adoptă concluzii privind acțiunea externă a UE (comunicat de presă, 16 iunie 2020)

Ce face UE pentru a combate terorismul?

Faceți o călătorie de-a lungul ultimelor două decenii și descoperiți modul în care țările UE cooperează din ce în ce mai strâns pentru a combate terorismul: de la măsurile luate pentru a împiedica teroriștii să cumpere arme sau să construiască bombe, până la eforturile depuse în încercarea de a combate în primul rând radicalizarea.

• Citiți articolul nostru