Combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului în UE
Normele UE privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului protejează sistemul său financiar și contribuie la securitate și la creștere economică.
Combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului de către UE
Spălarea banilor și finanțarea terorismului sunt probleme majore pentru UE. Acestea prezintă riscuri majore pentru economia și sistemul financiar al UE, precum și pentru securitatea cetățenilor săi.
Timp de peste treizeci de ani, combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului a fost o prioritate pe agenda politică a UE, prima directivă privind combaterea spălării banilor (DCSB) fiind adoptată în 1991. De atunci, directiva a trecut prin mai multe reforme.
Pentru a se garanta că toate riscurile conexe sunt tratate adecvat, normele UE trebuie să se adapteze în permanență la riscurile emergente, inclusiv la riscurile legate de:
- inovarea tehnologică – cum ar fi monedele virtuale
- dimensiunea mondială a organizațiilor teroriste
- ingeniozitatea infractorilor în a exploata lacunele sau breșele din sistem
Ce este spălarea banilor (Infografic)
Normele UE de combatere a spălării banilor
La 30 mai 2024, Consiliul a adoptat noi legi cu scopul de a proteja cetățenii UE și sistemul financiar al acesteia împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului.
Pachetul include:
- un regulament de instituire a unei noi autorități a UE pentru combaterea spălării banilor
- un regulament privind obligațiile sectorului privat în materie de combatere a spălării banilor
- o directivă privind mecanismele de combatere a spălării banilor la nivel național
- o revizuire a Regulamentului privind transferurile de fonduri, care a fost adoptată în 2023
Regulamentul privind combaterea spălării banilor
Noul regulament privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului armonizează și clarifică normele în vigoare la nivelul UE pentru prima dată, eliminând breșele utilizate de autorii fraudelor. De asemenea, regulamentul va asigura aplicarea normelor într-un mod mai consecvent și o mai bună respectare a acestora. De exemplu, acesta conține dispoziții mai detaliate în ceea ce privește măsurile de precauție privind clientela și beneficiarii reali, precum și în ceea ce privește competențele autorităților de supraveghere și ale unităților de informații financiare (FIU) de la nivel național.
Entități obligate
Prin acest nou regulament, UE a instituit un cadru de reglementare direct aplicabil, cu cerințe pentru entitățile obligate – în principal instituții de credit și financiare și întreprinderi și profesii nefinanciare desemnate (de exemplu, avocați și contabili). Aceste entități joacă un rol central în calitate de gardieni ai cadrului de CSB/CFT deoarece au o poziție privilegiată referitor la detectarea activităților suspecte.
Noile norme vor acoperi, de asemenea, cea mai mare parte a sectorului criptoactivelor. Toți prestatorii de servicii de criptoactive vor trebui să aplice măsurile de precauție privind clientela. Aceasta înseamnă că vor trebui să verifice fapte cu privire la clienții lor și să raporteze orice suspiciune unităților de informații financiare.
Alte sectoare vizate de măsurile de precauție privind clientela și de obligațiile de raportare sunt sectorul comercianților de produse de lux, cum ar fi metalele și pietrele prețioase, precum și sectoarele bijutierilor și orfevrilor. Comercianții de autoturisme, aeronave și iahturi de lux, precum și de bunuri culturale (cum ar fi operele de artă) vor deveni, de asemenea, entități obligate.
Regulamentul recunoaște că sectorul fotbalului prezintă un risc ridicat și extinde lista entităților obligate pentru a include cluburile de fotbal profesionist și agenții din domeniu. Cu toate acestea, întrucât acest sector și riscurile asociate sunt supuse unor mari variații, statele membre vor dispune de flexibilitatea de a elimina aceste entități de pe listă dacă riscul prezentat este scăzut.
Beneficiari reali
Beneficiarii reali sunt persoanele care controlează efectiv sau se bucură de beneficiile dreptului de proprietate asupra unei entități juridice (cum ar fi o societate, o fundație sau un trust), deși titlul sau bunul este înregistrat pe numele altei persoane. Regulamentul va face normele privind beneficiarii reali mai armonizate și mai transparente.
Cele două componente ale noțiunii de beneficiar real – proprietatea și controlul – vor fi analizate pentru a identifica toți beneficiarii reali ai unei entități juridice sau ai diferitelor tipuri de entități, inclusiv entitățile din afara UE, atunci când își desfășoară activitatea în UE sau achiziționează proprietăți în UE. Acordul stabilește pragul pentru beneficiarii reali la 25 %.
Sunt clarificate, de asemenea, normele aferente aplicabile proprietății și structurilor de control pe mai multe niveluri, astfel încât nimeni să nu se mai poată ascunde în spatele multiplelor niveluri de proprietate ale întreprinderilor. În paralel, sunt clarificate și dispozițiile privind protecția datelor și păstrarea evidențelor, pentru a facilita și a accelera activitatea autorităților competente.
Plăți în numerar
Plățile în numerar vor fi limitate la maximum 10 000 EUR la nivelul UE pentru a face mai dificilă spălarea banilor murdari de către infractori. Statele membre vor avea flexibilitatea de a impune o limită maximă mai mică, dacă doresc.
Țări terțe cu un grad ridicat de risc
Entitățile obligate vor avea obligația de a aplica măsuri sporite de precauție în cazul tranzacțiilor ocazionale și al relațiilor de afaceri care implică țări terțe cu grad ridicat de risc, ale căror deficiențe în materie de regimuri naționale de combatere a spălării banilor și de combatere a terorismului fac ca acestea să constituie o amenințare la adresa integrității pieței interne a UE.
Comisia va efectua o evaluare a riscurilor, pe baza desemnărilor efectuate de Grupul de Acțiune Financiară Internațională (GAFI). În plus, un grad ridicat de risc va justifica aplicarea unor noi contramăsuri specifice la scară națională sau la scara UE, fie la nivelul entităților obligate, fie la nivelul statelor membre.
Directiva privind combaterea spălării banilor
Împreună cu regulamentul, Directiva privind mecanismele de combatere a spălării banilor face parte din „cadrul unic de reglementare” privind CSB. Aceasta înlocuiește cea de a cincea directivă privind combaterea spălării banilor, adoptată în 2018.
Toate normele aplicabile sectorului privat vor fi transferate în regulament, în timp ce directiva se referă la organizarea sistemelor instituționale de CSB/CFT la nivel național în statele membre. Directiva conține așadar dispoziții care trebuie transpuse în dreptul intern, cum ar fi normele referitoare la registrele beneficiarilor reali, la autoritățile naționale de supraveghere și la responsabilitățile FIU.
Informații privind transferurile de fonduri
La 29 iunie 2022, Consiliul și Parlamentul au ajuns la un acord provizoriu cu privire la o actualizare a Regulamentului UE privind informațiile care însoțesc transferurile de fonduri, extinzând domeniul de aplicare al acestuia la transferurile de criptoactive.
Normele impun prestatorilor de servicii de criptoactive obligația de a colecta și de a face accesibile anumite informații cu privire la inițiatorii și beneficiarii implicați în transferurile de criptoactive pe care le efectuează. Aceasta va asigura trasabilitatea transferurilor de criptoactive, astfel încât să se faciliteze identificarea și blocarea tranzacțiilor potențial suspecte.
În prezent, UE dispune de un cadru solid și proporțional care respectă cele mai exigente standarde internaționale privind schimbul de criptoactive și, în special, urmează recomandările formulate de GAFI, organismul mondial de supraveghere a spălării banilor și a finanțării terorismului.
- Combaterea spălării banilor: Consiliul adoptă norme care vor face posibilă trasabilitatea transferurilor de criptoactive (comunicat de presă, 16 mai 2023)
- Combaterea spălării banilor: s-a ajuns la un acord provizoriu privind transparența transferurilor de criptoactive (comunicat de presă, 29 iunie 2022)
Ce este Grupul de Acțiune Financiară Internațională (GAFI)?
Provocările în combaterea spălării banilor au un caracter global și necesită o strânsă cooperare internațională. UE colaborează cu partenerii săi în cadrul GAFI pentru a elabora și a pune în aplicare standarde internaționale.
GAFI elaborează și promovează politici de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului și adresează țărilor recomandări de aplicare.
Alte actualizări legislative relevante pentru CSB/CFT
Cea de a cincea directivă privind cerințele de capital clarifică rolul autorităților de supraveghere prudențială. Acestea sunt responsabile de identificarea și corectarea deficiențelor instituțiilor financiare implicate în spălarea banilor și în finanțarea terorismului. Autoritățile competente trebuie să țină seama de aceste probleme în cadrul activităților lor de supraveghere.
Directiva privind facilitarea utilizării informațiilor financiare pentru combaterea criminalității facilitează accesul autorităților competente la informații financiare și bancare și utilizarea lor de către aceste autorități. De asemenea, directiva facilitează accesarea informațiilor din domeniul asigurării respectării legii de către unitățile naționale de informații financiare.
O autoritate pentru combaterea spălării banilor
La 30 mai 2024, Consiliul a adoptat un regulament de instituire a unei noi autorități pentru combaterea spălării banilor (ACSB) pentru a îmbunătăți supravegherea în materie de CSB/CFT în UE și pentru a sprijini cooperarea dintre FIU. ACSB va avea sediul în orașul Frankfurt și își va începe activitatea la jumătatea anului 2025.
Întrucât spălarea banilor este o infracțiune financiară transfrontalieră, ACSB va consolida cadrul UE în materie de CSB/CFT prin crearea unui mecanism integrat împreună cu autoritățile naționale de supraveghere din statele membre pentru a se garanta că entitățile obligate își respectă obligațiile.
Rolul ACSB va fi:
- să supravegheze direct unele dintre instituțiile de credit și financiare cu cel mai ridicat grad de risc din UE, inclusiv furnizorii de servicii de criptoactive
- să joace un rol de sprijin pentru sectorul nefinanciar
- să coordoneze unitățile de informații financiare în statele membre
- să impună sancțiuni pecuniare în cazul unor încălcări grave
La 18 decembrie 2023, reprezentanții Consiliului și ai Parlamentului au ajuns la o înțelegere comună cu privire la procesul de alegere a sediului ACSB. Acordul final privind sediul ACSB a fost încheiat la 22 februarie 2024.
- Combaterea spălării banilor: Consiliul și Parlamentul convin asupra procedurii de selectare a sediului pentru noua autoritate (comunicat de presă, 18 decembrie 2023)
- Combaterea spălării banilor: Consiliul adoptă un pachet de norme (comunicat de presă, 30 mai 2024)
- Orașul Frankfurt va găzdui noua Autoritate a UE pentru Combaterea Spălării Banilor (ACSB) (comunicat de presă, 22 februarie 2024)
- Întrebări frecvente privind noua Autoritate a UE pentru Combaterea Spălării Banilor (ACSB) (Comisia Europeană)
Ce face UE pentru a combate terorismul?
Faceți o incursiune în ultimele două decenii și descoperiți modul în care țările UE cooperează tot mai strâns pentru a combate terorismul: de la măsurile luate pentru a împiedica teroriștii să cumpere arme sau să construiască bombe, până la eforturile depuse în încercarea de a combate în primul rând radicalizarea.
Ultima revizuire: 18 februarie 2026