"Utilizăm cookie-uri pentru a vă îmbunătățiți experiența de navigare. Cookie-urile necesare au rolul de a susține funcții esențiale ale site-ului Consiliului. Cookie-urile opționale ne ajută să realizăm rapoarte statistice anonime și agregate pentru a răspunde mai bine nevoilor dvs.
Cu permisiunea dvs., vom folosi cookie-uri pentru a produce date agregate și anonime privind navigarea și comportamentul vizitatorilor pe site-ul nostru. Vom folosi aceste date pentru a vă îmbunătăți experiența de utilizare a site-ului nostru.
Videoconferința miniștrilor responsabili de politica de coeziune, 15 iunie 2020
Principalele rezultate
Miniștrii UE au purtat o dezbatere de orientare cu privire la rolul politicii de coeziune în redresarea economică în urma pandemiei de COVID-19.
Miniștrii au fost invitați să facă schimb de opinii cu privire la cea mai bună modalitate de a asigura echilibrul potrivit între
măsurile imediate de răspuns la criză și obiectivele de coeziune pe termen lung
flexibilitatea la nivel național și sprijinul orientat pentru regiunile cele mai puțin dezvoltate și sectoarele cele mai afectate
Consecințele economice ale pandemiei de COVID-19 pun politica de coeziune în fruntea măsurilor de redresare, ea fiind politica esențială a UE care este cea mai în măsură să prevină adâncirea inegalităților. Pandemia provocată de coronavirus poate duce la creșterea disparităților regionale, care, dacă nu sunt abordate urgent, pot submina funcționarea pieței unice. Politica de coeziune este în mare măsură concepută pentru a oferi un sprijin suplimentar tuturor statelor membre și regiunilor, în special celor ale căror economii au fost deosebit de grav afectate de pandemie și care au cea mai mică capacitate de a-și reveni.
Marko Pavić, ministrul croat al dezvoltării regionale și fondurilor UE
În cadrul discuției, miniștrii au subliniat importanța unui sprijin mai puternic pentru sectorul sănătății, precum și necesitatea de a valorifica pe deplin potențialul economic al sectoarelor celor mai afectate, cum ar fi turismul și cultura.
În contextul crizei, statele membre au luat în considerare posibilitatea de a crește flexibilitatea transferurilor între fondurile structurale și de investiții. Obiectivul ar fi îmbunătățirea nivelului de pregătire pentru situații de urgență și promovarea într-o mai mare măsură a creării de locuri de muncă în întreprinderile mici și mijlocii.
Unele state membre au exprimat punctul de vedere conform căruia este necesară o reflecție suplimentară cu privire la posibilitatea de a include măsuri de răspuns rapid, care ar putea fi declanșate în circumstanțe excepționale și neobișnuite, în cadrul politicii de coeziune.
În cele din urmă, miniștrii au convenit să depună eforturi pentru consolidarea instrumentelor politicii de coeziune, pentru a ajuta societățile să gestioneze situația actuală și să pună bazele unei redresări rapide și durabile a economiilor lor.
Videoconferința a fost prezidată de Marko Pavić, ministrul croat pentru dezvoltare regională și fonduri UE. Comisia Europeană a fost reprezentată de comisara Elisa Ferreira.
La final, președinția croată a emis un comunicat de presă.
Acreditarea de presă pentru summiturile internaționale desfășurate în afara Uniunii Europene va fi gestionată de autoritățile guvernamentale din țara-gazdă.
Consecințele economice ale pandemiei de COVID-19 pun politica de coeziune în fruntea măsurilor de redresare, ea fiind politica esențială a UE care este cea mai în măsură să prevină adâncirea inegalităților. Pandemia provocată de coronavirus poate duce la creșterea disparităților regionale, care, dacă nu sunt abordate urgent, pot submina funcționarea pieței unice. Politica de coeziune este în mare măsură concepută pentru a oferi un sprijin suplimentar tuturor statelor membre și regiunilor, în special celor ale căror economii au fost deosebit de grav afectate de pandemie și care au cea mai mică capacitate de a-și reveni.
