Cronologie – securitatea cibernetică

La 6 iunie 2025, miniștrii au adoptat Planul de acțiune al UE pentru gestionarea crizelor cibernetice, care oferă orientări pentru răspunsul UE la incidentele de securitate cibernetică de mare amploare sau la crizele cibernetice.

• UE adoptă un plan de acțiune pentru o mai bună gestionare a crizelor și incidentelor cibernetice europene (comunicat de presă, 6 iunie 2025)

La 2 decembrie 2024, miniștrii au adoptat Regulamentul privind solidaritatea cibernetică. Noile norme vizează consolidarea solidarității UE și a capacităților acesteia de a detecta amenințările și incidentele de securitate cibernetică, de a se pregăti pentru acestea și de a le contracara, precum și sporirea rezilienței sale cibernetice.

• Pachetul privind securitatea cibernetică: Consiliul adoptă noi legi vizând consolidarea capacităților în materie de securitate cibernetică în UE (comunicat de presă, 2 decembrie 2024)

Consiliul a adoptat o nouă lege privind cerințele de securitate cibernetică pentru produsele cu elemente digitale, cu scopul de a se asigura că produse precum camerele de uz casnic, frigiderele, televizoarele și jucăriile conectate sunt sigure înainte de a fi introduse pe piață.

• Regulamentul privind reziliența cibernetică: Consiliul adoptă o nouă lege privind cerințele de securitate pentru produsele digitale (comunicat de presă, 10 octombrie 2024)

Consiliul a adoptat sancțiuni împotriva a șase persoane implicate în atacuri cibernetice care afectează sistemele informatice aferente infrastructurii critice, funcțiilor critice ale statului, stocării sau prelucrării informațiilor clasificate, precum și echipelor guvernamentale de răspuns la situații de urgență din statele membre.

Printre persoanele sancționate se numără membri ai grupurilor Callisto, Armageddon și Wizard Spider.

• Atacuri cibernetice: șase persoane adăugate pe lista de sancțiuni a UE pentru activități cibernetice răuvoitoare/atacuri cibernetice împotriva statelor membre ale UE și a Ucrainei (comunicat de presă, 24 iunie 2024)

Reprezentanții statelor membre (Coreper) au ajuns la o poziție comună cu privire la propunerea legislativă privind cerințele orizontale în materie de securitate cibernetică pentru produsele cu elemente digitale (Actul privind reziliența cibernetică).

Noile norme propuse urmăresc să asigure faptul că produsele cu componente digitale, cum ar fi camerele de uz casnic, frigiderele, televizoarele și jucăriile inteligente conectate, sunt sigure înainte de a intra pe piața unică a UE.

• Actul privind reziliența cibernetică: statele membre convin asupra unei poziții comune privind cerințe de securitate pentru produsele digitale (comunicat de presă, 19 iulie 2023)

Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu privind un cadru comun pentru securitatea cibernetică în cadrul instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor UE.

Acordul va contribui la îmbunătățirea capacităților de răspuns la incidente și a rezilienței acestora și la asigurarea cooperării și a unor standarde comune.

În continuare, acordul va fi finalizat la nivel tehnic și apoi trimis ambasadorilor la UE spre confirmare. Odată ce acordul e confirmat atât în Consiliu, cât și în Parlament, ambele instituții îl vor adopta în mod oficial.

• Securitatea cibernetică în instituțiile, organele, oficiile și agențiile UE: Consiliul și Parlamentul ajung la un acord provizoriu (comunicat de presă, 26 iunie 2023)

Având în vedere că spațiul cibernetic este un domeniu de concurență strategică, riscurile pentru securitatea și apărarea UE cresc într-o perioadă de tensiuni geopolitice în creștere și în care dependența de tehnologiile digitale este din ce în ce mai mare.

Concluziile Consiliului privind apărarea cibernetică subliniază necesitatea ca UE și statele sale membre:

• să consolideze în continuare reziliența acestora pentru a face față amenințărilor cibernetice
• să își sporească securitatea cibernetică comună și apărarea cibernetică comună împotriva comportamentelor răuvoitoare și a actelor de agresiune în spațiul cibernetic

• Apărarea cibernetică: concluziile Consiliului subliniază importanța consolidării în continuare a rezilienței UE pentru a face față amenințărilor cibernetice (comunicat de presă, 23 mai 2023)

Consiliul a adoptat un act legislativ pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniune, cu scopul de a îmbunătăți și mai mult reziliența și capacitățile de răspuns la incidente atât ale sectorului public, cât și ale sectorului privat, precum și ale UE în ansamblu.

Noua directivă, denumită „NIS 2”, va înlocui actuala directivă privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice (Directiva NIS).

• UE decide să consolideze securitatea cibernetică și reziliența în întreaga Uniune: Consiliul adoptă un nou act legislativ (comunicat de presă, 28 noiembrie 2022)

Consiliul și-a adoptat poziția cu privire la un cadru comun pentru securitatea cibernetică în instituțiile, organele, oficiile și agențiile UE.

În contextul creșterii numărului de atacuri cibernetice sofisticate împotriva administrației publice a UE, în martie 2022, Comisia Europeană a propus măsuri menite să asigure un nivel comun ridicat de securitate cibernetică.

Prin crearea unui cadru comun, aceste măsuri își propun să îmbunătățească reziliența și capacitățile de răspuns la incidente ale tuturor entităților UE și să abordeze diferențele de abordare între acestea.

După adoptarea de către Consiliu a poziției sale, următoarea etapă va fi începerea negocierilor cu Parlamentul European, de îndată ce Parlamentul își va fi votat mandatul de negociere.

• Securitatea cibernetică în instituțiile, organele, oficiile și agențiile UE: Consiliul își adoptă poziția în legătură cu normele comune (comunicat de presă, 18 noiembrie 2022)

Consiliul a adoptat concluzii prin care solicită consolidarea securității lanțurilor de aprovizionare ale UE în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC). Concluziile abordează, de asemenea, dependențele din cadrul lanțurilor de aprovizionare TIC. Apelul la acțiune este și mai urgent în contextul agresiunii Rusiei față de Ucraina.

În concluzii, Consiliul solicită ajustări ale cadrelor de examinare ale achizițiilor publice sau ale investițiilor străine directe, inclusiv criteriile de selecție legate de securitatea cibernetică. Statele membre au invitat Comisia să emită orientări metodologice pentru a încuraja autoritățile contractante să pună accentul în mod corespunzător pe practicile în materie de securitate cibernetică ale ofertanților și ale subcontractanților acestora.

Concluziile identifică legislația cibernetică existentă și viitoare care poate contribui, de asemenea, la securitatea lanțurilor de aprovizionare TIC:

• directiva revizuită privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice (NIS2)
• sistemele de certificare emise în cadrul stabilit de Regulamentul privind securitatea cibernetică
• propunerea de regulament privind reziliența cibernetică

De asemenea, concluziile sugerează utilizarea unor mecanisme de sprijin pentru finanțarea construirii unei infrastructuri digitale securizate, îmbunătățirea sensibilizării și a înțelegerii comune și aprofundarea cooperării internaționale pentru a spori securitatea lanțurilor de aprovizionare TIC în UE și în afara acesteia.

• Consiliul convine să consolideze securitatea lanțurilor de aprovizionare TIC (comunicat de presă, 17 octombrie 2022)

În contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și în urma aprobării Busolei strategice de către Consiliul European din 24 și 25 martie, Consiliul UE a reiterat în concluziile sale importanța elaborării unui set de instrumente al UE pentru contracararea amenințărilor hibride.

Acest set de instrumente introduce cadrul pentru un răspuns coordonat la amenințările și campaniile hibride care afectează UE și partenerii săi. Reunește toți actorii, politicile și instrumentele relevante pentru a contracara într-un mod mai coordonat impactul amenințărilor hibride.

Consiliul a reiterat faptul că responsabilitatea principală pentru contracararea amenințărilor hibride le revine statelor membre și a subliniat că deciziile privind răspunsul coordonat al UE la campaniile hibride ar trebui:

• să servească la protejarea democrației și a dreptului internațional
• să servească la realizarea obiectivelor Uniunii
• să fie proporționale cu fiecare campanie
• să dispună de o conștientizare adecvată a situației
• să aibă în vedere contextul general
• să respecte dreptul internațional și să protejeze drepturile și libertățile fundamentale

• Concluziile Consiliului privind un cadru pentru un răspuns coordonat al UE la campaniile hibride (comunicat de presă, 21 iunie 2022)

Consiliul a aprobat concluzii privind dezvoltarea poziției cibernetice a UE, care se referă forța și reziliența generale în materie de securitate cibernetică în raport cu amenințările cibernetice.

Prin dezvoltarea poziției cibernetice, UE poate contracara mai bine activitățile cibernetice ofensive care vizează UE și statele sale membre. Obiectivul este acela de a oferi răspunsuri atât imediate, cât și pe termen lung actorilor care urmăresc să împiedice accesul sigur și deschis al UE la spațiul cibernetic, inclusiv prin prevenirea și descurajarea amenințărilor, îmbunătățind totodată capabilitățile cibernetice.

Concluziile decurg din mai multe acte legislative și politici ale UE, precum Busola strategică, planul de acțiune al UE care vizează consolidarea politicii sale de securitate și apărare până în 2030.

• Poziția cibernetică: Consiliul aprobă concluzii (comunicat de presă, 23 mai 2022)

Consiliul a decis astăzi să prelungească cu încă trei ani, până la 18 mai 2025, cadrul pentru măsuri restrictive împotriva atacurilor cibernetice care reprezintă o amenințare la adresa UE și a statelor sale membre.

Acest cadru permite UE să impună măsuri restrictive specifice asupra persoanelor sau entităților implicate în atacuri cibernetice care au un impact semnificativ și reprezintă o amenințare externă la adresa UE sau a statelor sale membre.

• Atacurile cibernetice: Consiliul prelungește regimul de sancțiuni (comunicat de presă, 16 mai 2022)

Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu cu privire la măsurile menite să asigure un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în întreaga Uniune, pentru a îmbunătăți și mai mult reziliența și capacitățile de răspuns la incidente atât ale sectorului public, cât și ale sectorului privat, precum și ale UE în ansamblu.

Odată adoptată, noua directivă, denumită NIS 2, va înlocui actuala directivă privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice (Directiva NIS).

Noua legislație va:

• asigura o mai bună cooperare în materie de riscuri și incidente și o mai bună gestionare a acestora
• extinde domeniul de aplicare al normelor

• Consolidarea securității cibernetice și a rezilienței la nivelul UE – acord provizoriu al Consiliului și al Parlamentului European (comunicat de presă, 13 mai 2022)

Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu cu privire la Actul legislativ privind reziliența operațională digitală (DORA), care va asigura faptul că sectorul financiar din Europa este capabil să mențină operațiuni reziliente în cazul unei perturbări operaționale grave.

DORA creează un cadru de reglementare privind reziliența operațională digitală, pe baza căruia toate firmele trebuie să se asigure că pot face față oricărui tip de perturbări și amenințări legate de TIC, pot reacționa și se pot redresa în urma acestora.

UE consolidează securitatea informatică a entităților financiare, cum ar fi băncile, societățile de asigurări și firmele de investiții, având în vedere riscurile tot mai mari de atacuri cibernetice.

• Finanțele digitale: s-a ajuns la un acord provizoriu cu privire la DORA (comunicat de presă, 11 mai 2022)

Miniștrii UE responsabili pentru telecomunicații și afaceri digitale s-au reunit la 8 și 9 martie 2022 în cadrul unei reuniuni informale organizate de președinția franceză a Consiliului.

Miniștrii au solicitat consolidarea și accelerarea ritmului cooperării europene în domeniul securității cibernetice, în urma unei creșteri a nivelurilor amenințărilor cibernetice, agravată de situația din Ucraina, și având în vedere riscul de incidente cibernetice în UE. Aceștia au solicitat, de asemenea, mai multe informații cu privire la riscurile care amenință rețelele și infrastructura de comunicații europene, precum și recomandări privind modalitățile de consolidare a rezilienței acestora.

Cei 27 de miniștri au adoptat o declarație politică menită să consolideze capacitățile UE în materie de securitate cibernetică.

• Reuniunea informală a miniștrilor responsabili cu telecomunicațiile (președinția franceză)

În cadrul Consiliului Telecomunicații din decembrie, miniștrii UE au convenit asupra unei „abordări generale” cu privire la măsurile pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în întreaga UE în temeiul așa-numitei directive „NIS2”.

Obiectivul actului legislativ este de a îmbunătăți și mai mult reziliența și capacitățile de răspuns la incidente atât ale sectorului public, cât și ale sectorului privat, precum și ale UE în ansamblu. Acesta urmărește să elimine divergențele referitoare la cerințele în materie de securitate cibernetică și la punerea în aplicare a măsurilor de securitate cibernetică în diferite state membre.

• Consolidarea securității cibernetice și a rezilienței în UE – Consiliul convine asupra poziției sale (comunicat de presă, 3 decembrie 2021)
• Consiliul Transporturi, Telecomunicații și Energie (Telecomunicații), 3 decembrie 2021

Consiliul a adoptat concluzii prin care invită UE și statele membre să dezvolte în continuare cadrul UE de gestionare a crizelor în materie de securitate cibernetică, inclusiv prin explorarea potențialului unei unități cibernetice comune.

În concluziile sale, Consiliul evidențiază necesitatea de a se consolida rețelele existente, precum și de a se efectua o inventariere a posibilelor lacune și nevoi în materie de schimb de informații în cadrul comunităților cibernetice și între acestea. Acest lucru ar trebui să conducă ulterior la un acord asupra posibilelor obiective și priorități principale ale unei potențiale unități cibernetice comune.

• Securitatea cibernetică: Consiliul adoptă concluzii cu privire la explorarea potențialului unei unități cibernetice comune (comunicat de presă, 19 octombrie 2021)

Consiliul a decis să prelungească cu încă un an, până la 18 mai 2022, cadrul pentru măsuri restrictive împotriva atacurilor cibernetice care reprezintă o amenințare la adresa UE sau a statelor sale membre.

Acest cadru îi permite UE să impună măsuri restrictive specifice persoanelor sau entităților implicate în atacuri cibernetice care au un impact semnificativ și reprezintă o amenințare externă la adresa UE sau a statelor sale membre.

Măsurile restrictive se pot aplica, de asemenea, ca răspuns la atacurile cibernetice asupra unor state terțe sau organizații internaționale, în cazul în care respectivele măsuri sunt considerate necesare pentru realizarea obiectivelor politicii externe și de securitate comune (PESC).

• Atacurile cibernetice: Consiliul prelungește cadrul pentru sancțiuni cu încă un an (comunicat de presă, 17 mai 2021)
• Sancțiuni: cum și când adoptă UE măsuri restrictive (informații generale)

Negociatorii din partea Consiliului și a Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu cu privire la o măsură temporară pentru a le permite furnizorilor de servicii de comunicații electronice precum serviciile de webmail și de mesagerie să continue să detecteze, să elimine și să raporteze abuzul sexual online asupra copiilor, ceea ce include și măsurile de combatere a ademenirii copiilor în scopuri sexuale, până la adoptarea măsurilor legislative permanente anunțate de Comisia Europeană.

Acordul prevede o derogare de la articolul 5 alineatul (1) și de la articolul 6 alineatul (1) din Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice și face obiectul aprobării de către Consiliu.

• Combaterea abuzului online asupra copiilor – acord informal cu Parlamentul European privind normele temporare (comunicat de presă, 29 aprilie 2021)

UE intenționează să sporească securitatea internetului și a altor rețele și sisteme informatice esențiale prin înființarea unui Centru de competențe în materie de securitate cibernetică pentru a pune în comun investițiile în cercetarea, tehnologia și dezvoltarea industrială în materie de securitate cibernetică. Noul organism, care va avea sediul la București, în România, va canaliza în special finanțarea legată de securitatea cibernetică din programul Orizont Europa și din programul Europa digitală.

Acest „Centru european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică” va colabora cu o rețea de centre naționale de coordonare desemnate de statele membre.

Consiliul a adoptat regulamentul de instituire a centrului și a rețelei la 20 aprilie 2021. Urmează adoptarea finală de către Parlamentul European.

• Centrul de competențe în materie de securitate cibernetică cu sediul la București primește undă verde din partea Consiliului (comunicat de presă, 20 aprilie 2021)

Consiliul a adoptat concluzii privind Strategia de securitate cibernetică a UE pentru deceniul digital. Această strategie a fost prezentată de Comisie și de Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate în decembrie 2020. Strategia stabilește cadrul de acțiune a UE pentru a proteja cetățenii și întreprinderile din UE împotriva amenințărilor cibernetice, pentru a promova sisteme informatice securizate și pentru a proteja un spațiu cibernetic deschis, liber și securizat la nivel mondial.

Concluziile afirmă că securitatea cibernetică este esențială pentru construirea unei Europe reziliente, verzi și digitale. Acestea stabilesc ca obiectiv-cheie atingerea autonomiei strategice, menținând în același timp o economie deschisă. Aceasta include consolidarea capacității de a face alegeri autonome în domeniul securității cibernetice, cu scopul de a consolida poziția de lider a UE în domeniul digital și capacitățile sale strategice.

• Consiliul adoptă concluzii privind Strategia de securitate cibernetică a UE (comunicat de presă, 22 martie 2021)

Consiliul a adoptat concluzii care îndeamnă la îmbunătățirea în continuare a răspunsurilor la nivelul UE în vederea contracarării amenințărilor hibride, inclusiv a dezinformării, precum și la consolidarea rezilienței. Consiliul a constatat că noile tehnologii și crize precum actuala pandemie oferă actorilor ostili ocazii de a-și extinde ingerința. Aceasta reprezintă o provocare în plus pentru statele membre și instituțiile UE, pe lângă criza în sine.

Consiliul a recunoscut că pandemia de COVID-19 face ca UE și statele sale membre să fie mai vulnerabile la amenințările hibride. Printre aceste amenințări se numără răspândirea intensificată a dezinformării și a ingerinței manipulatoare. Combaterea acestor amenințări, în special a activităților cibernetice răuvoitoare, a dezinformării și a amenințărilor pentru securitatea economică, necesită o abordare cuprinzătoare, care implică o cooperare și o coordonare eficace.

• Consiliul îndeamnă la consolidarea rezilienței și contracararea amenințărilor hibride, inclusiv a dezinformării, în contextul pandemiei de COVID-19 (comunicat de presă, 15 decembrie 2020)

Negociatorii Consiliului și ai Parlamentului European au ajuns astăzi la un acord provizoriu cu privire la o propunere de înființare a Centrului de competențe european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică și a unei rețele de centre naționale de coordonare.

Împreună, aceste structuri vor contribui la securizarea pieței unice digitale, inclusiv în domenii precum comerțul electronic, mobilitatea inteligentă și internetul obiectelor, și la sporirea autonomiei UE în domeniul securității cibernetice.

• Noul Centru de competențe în materie de securitate cibernetică și rețeaua aferentă: acord informal cu Parlamentul European (comunicat de presă, 14 decembrie 2020)

Orașul București (România) a fost selectat de reprezentanții guvernelor statelor membre ale UE pentru a găzdui viitorul sediu al noului Centru de competențe european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică.

Centrul de competențe în materie de securitate cibernetică va îmbunătăți coordonarea cercetării și a inovării în domeniul securității cibernetice în UE. Acesta va fi, de asemenea, principalul instrument al UE de punere în comun a investițiilor pentru cercetarea și dezvoltarea tehnologică și industrială în domeniul securității cibernetice.

Consiliul a aprobat concluzii prin care ia act de utilizarea sporită a produselor de consum și a dispozitivelor industriale conectate la internet și de noile riscuri aferente care afectează protejarea vieții private, securitatea informaților și securitatea cibernetică.

Concluziile subliniază că este important să fie evaluată necesitatea unei legislații orizontale pe termen lung pentru a aborda toate aspectele relevante ale securității cibernetice a dispozitivelor conectate, cum ar fi disponibilitatea, integritatea și confidențialitatea.

Dispozitivele conectate, inclusiv echipamentele, senzorii și rețelele care alcătuiesc internetul obiectelor și securitatea acestora vor juca un rol-cheie în conturarea în continuare a viitorului digital al Europei.

• Securitatea cibernetică a dispozitivelor conectate – Consiliul adoptă concluzii (comunicat de presă, 2 decembrie 2020)

Consiliul a decis să impună măsuri restrictive împotriva a șase persoane și trei entități răspunzătoare de diferite atacuri cibernetice sau implicate în acestea. Sancțiunile impuse includ o interdicție de călătorie și o înghețare a activelor, iar persoanelor și entităților din UE li se interzice să pună fonduri la dispoziția celor incluse pe listă.

• UE: primele sancțiuni impuse vreodată împotriva atacurilor cibernetice (comunicat de presă, 30 iulie 2020)

Consiliul a adoptat concluzii care abordează o gamă largă de aspecte legate de punerea în aplicare a strategiei digitale a UE. Textul subliniază impactul transformării digitale asupra combaterii pandemiei, precum și rolul său esențial în redresarea în urma crizei provocate de COVID-19.

În ceea ce privește securitatea cibernetică, deoarece amenințările și infracțiunile cibernetice sunt din ce în ce mai numeroase și mai sofisticate, miniștrii UE urmăresc să îmbunătățească capacitățile de răspuns ale UE și să garanteze integritatea, securitatea și reziliența infrastructurii digitale, a rețelelor și a serviciilor de comunicații. UE sprijină, de asemenea, necesitatea unei abordări coordonate pentru a atenua riscurile legate de securitatea cibernetică și pentru a asigura implementarea în siguranță a tehnologiei 5G.

• Conturarea viitorului digital al Europei – Consiliul adoptă concluzii (comunicat de presă, 9 iunie 2020)

La 3 iunie 2020, Coreperul a convenit asupra unui nou mandat pentru negocierile cu Parlamentul European cu privire la propunerea de regulament de instituire a Centrului de competențe european în materie de securitate cibernetică și a Rețelei de centre de coordonare. Următorul pas este ca președinția croată să îl contacteze pe negociatorul-șef al Parlamentului pentru a analiza posibilitatea de a organiza un trilog.

Președinția a prezentat, de asemenea, stadiul punerii în aplicare a setului de instrumente al UE privind securitatea rețelelor 5G.

• Videoconferința miniștrilor telecomunicațiilor, 5 iunie 2020

Concluziile Consiliului privind tehnologia 5G se referă la implicațiile acesteia pentru economia europeană și la necesitatea de a atenua riscurile pentru securitate.

Miniștrii din UE au subliniat că rețelele 5G vor constitui o parte a infrastructurii cruciale pentru menținerea funcțiilor societale și economice vitale.

• Importanța tehnologiei 5G și riscurile pentru securitate legate de aceasta: Consiliul adoptă concluzii (comunicat de presă, 3 decembrie 2019)

Consiliul a stabilit un cadru care îi permite UE să impună măsuri restrictive specifice pentru a descuraja și a răspunde la atacurile cibernetice care reprezintă o amenințare externă la adresa UE sau a statelor sale membre.

Mai precis, această decizie permite UE, pentru prima dată, să impună sancțiuni unor persoane sau entități care:

• sunt responsabile de atacuri cibernetice sau de tentative de atacuri cibernetice
• oferă sprijin financiar, tehnic sau material pentru astfel de atacuri
• sunt implicate în alte moduri

Pot fi impuse sancțiuni și persoanelor sau entităților asociate cu acestea.

Acest cadru se aplică, de asemenea, atacurilor cibernetice asupra unor state terțe sau organizații internaționale, în cazul în care măsurile restrictive sunt considerate necesare pentru realizarea obiectivelor politicii externe și de securitate comune (PESC).

• Atacurile cibernetice: Consiliul poate de acum să impună sancțiuni (comunicat de presă, 17/05/2019)

La 9 aprilie 2019, Consiliul a adoptat regulamentul cunoscut și sub denumirea de „Regulamentul privind securitatea cibernetică”, care introduce:

• un ansamblu de sisteme de certificare la nivelul UE
• o Agenție a Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică, pentru a prelua responsabilitățile actualei Agenții a Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA)

• UE va deveni mai rezistentă la atacurile cibernetice: Consiliul sprijină acordul privind certificarea comună și o agenție consolidată (comunicat de presă, 19/12/2018)

Ambasadorii la UE au acordat președinției Consiliului un mandat pentru începerea negocierilor cu Parlamentul European în ceea ce privește punerea în comun a expertizei în materie de securitate cibernetică.

Negocierile se vor axa pe două inițiative:

• instituirea unei baze de cunoștințe de vârf pentru securitatea cibernetică, numită Centrul european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică
• crearea unei rețele de centre naționale de coordonare

• UE urmează să pună în comun și în rețea expertiza sa în materie de securitate cibernetică: Consiliul convine asupra poziției sale privind centrele de securitate cibernetică (comunicat de presă, 13/03/2019)

Aprobarea propunerii de regulament privind securitatea cibernetică va permite Uniunii Europene să introducă o certificare de securitate cibernetică la nivelul UE și să consolideze o agenție permanentă a UE pentru securitate cibernetică.

La 10 decembrie, președinția și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu în privința noului act legislativ.

Certificarea de securitate cibernetică la nivelul UE va fi în curând disponibilă pentru dispozitivele conectate la internet, permițându-le consumatorilor să facă alegeri în mai bună cunoștință de cauză și întreprinderilor să își comercializeze mai ușor produsele inteligente în întreaga Europă.

• UE va deveni mai rezistentă la atacurile cibernetice: Consiliul sprijină acordul privind certificarea comună și o agenție consolidată (comunicat de presă, 19/12/2018)

Statele membre ale UE cooperează tot mai mult în domeniul apărării cibernetice, în scopul de a-și consolida capacitățile.

Pentru a atinge acest obiectiv, Consiliul a adoptat o versiune actualizată a cadrului de politici pentru apărarea cibernetică a UE.

Prin această actualizare, UE poate să țină seama de evoluția provocărilor în materie de securitate, înregistrată de la adoptarea, în 2014, a cadrului inițial. În versiunea actualizată sunt stabilite domeniile prioritare pentru apărarea cibernetică și sunt explicate rolurile actorilor implicați.

La ultima sa reuniune, din 18 octombrie 2018, Consiliul European a solicitat măsuri pentru consolidarea securității cibernetice în UE.

Liderii UE s-au referit în special la măsuri restrictive care să permită descurajarea atacurilor cibernetice și reacția la acestea.

• Apărarea cibernetică: Consiliul actualizează cadrul de politici (19/11/2018)

Liderii UE au solicitat consolidarea suplimentară a capacităților UE de descurajare, a rezilienței UE și a răspunsului UE la amenințările hibride, cibernetice, precum și chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN).

Această solicitare a fost făcută ca urmare a atacurilor cibernetice împotriva Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) de la Haga.

Consiliul European a solicitat de asemenea încheierea negocierilor cu privire la toate propunerile în materie de securitate cibernetică „înainte de sfârșitul legislaturii” – în aprilie 2019.

• Concluziile Consiliului European, 18 octombrie 2018

Consiliul a început negocieri cu Parlamentul European în vederea obținerii unui acord referitor la Regulamentul privind securitatea cibernetică până la sfârșitul anului. La 8 iunie s-a ajuns la o abordare generală cu privire la această propunere.

Regulamentul privind securitatea cibernetică urmărește să îmbunătățească reziliența cibernetică prin stabilirea unui cadru de certificare la nivelul UE pentru produsele, serviciile și procesele TIC. Acesta ar moderniza totodată actuala Agenție a Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA).

• UE urmează să creeze un cadru comun pentru certificarea de securitate cibernetică și să își consolideze agenția: Consiliul convine asupra poziției sale (comunicat de presă, 08/06/2018)

Consiliul a adoptat concluzii privind activitățile cibernetice răuvoitoare, care subliniază importanța unui spațiu cibernetic global, deschis, liber, stabil și sigur, în cadrul căruia sunt respectate pe deplin drepturile omului și libertățile fundamentale, precum și statul de drept.

Consiliul și-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la capacitatea și voința sporite ale unor state terțe și actori nestatali de a-și urmări obiectivele prin desfășurarea de activități cibernetice răuvoitoare. UE va continua să își consolideze capacitățile de combatere a amenințărilor cibernetice.

• Reacția la activitățile cibernetice răuvoitoare: Consiliul adoptă concluzii (16/04/2018)

Instituțiile UE au făcut un pas important în direcția consolidării cooperării lor în ceea ce privește combaterea atacurilor cibernetice.

Printr-un acord interinstituțional s-a înființat un Centru de răspuns la incidente de securitate cibernetică (CERT-UE) permanent, pentru toate instituțiile, organele și agențiile UE.

CERT-UE va asigura un răspuns coordonat din partea UE la atacurile cibernetice împotriva instituțiilor sale.

• Instituțiile UE își consolidează cooperarea pentru a contracara atacurile cibernetice (comunicat de presă, 20/12/2017)

Consiliul a convenit să instituie un plan de acțiune pentru reforma securității cibernetice a UE.

Miniștrii au subliniat că securitatea online este esențială pentru cetățenii și întreprinderile Europei.

• Consiliul Telecomunicații, 24/10/2017

Miniștrii justiției din UE au continuat discuțiile privind modalitățile de a îmbunătăți justiția penală în spațiul cibernetic. Aceștia au adoptat două seturi de concluzii care stabilesc măsuri practice de îmbunătățire a cooperării, precum și un calendar al acțiunilor viitoare.

• concluzii privind îmbunătățirea justiției penale în spațiul cibernetic
• concluzii privind Rețeaua judiciară europeană de combatere a criminalității informatice

• Combaterea activităților infracționale în spațiul cibernetic: Consiliul convine asupra măsurilor practice și a etapelor viitoare (09/06/2016)