"Utilizăm cookie-uri pentru a vă îmbunătățiți experiența de navigare. Cookie-urile necesare au rolul de a susține funcții esențiale ale site-ului Consiliului. Cookie-urile opționale ne ajută să realizăm rapoarte statistice anonime și agregate pentru a răspunde mai bine nevoilor dvs.
Consiliul Transporturi, Telecomunicații și Energie
Consiliul Transporturi, Telecomunicații și Energie (Telecomunicații), 3 decembrie 2021
Principalele rezultate
Normele de securitate cibernetică la nivelul UE
Consiliul a convenit asupra poziției sale (abordare generală) referitoare la măsurile propuse pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în UE.
Propunerea urmărește să îmbunătățească și mai mult reziliența și capacitățile de răspuns la incidente atât ale sectorului public, cât și ale sectorului privat, precum și ale UE în ansamblu. Odată adoptată, noua directivă, denumită „NIS2”, va înlocui actualele norme privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice (Directiva NIS).
Noua directivă NIS va juca un rol esențial în consolidarea securității cibernetice în lumea din ce în ce mai digitalizată în care trăim, în care amenințările cibernetice pot avea implicații fără precedent asupra societății, economiei și democrației. Va arăta, de asemenea, că Uniunea Europeană este lider în ceea ce privește legislația în materie de securitate cibernetică.
Boštjan Koritnik, ministrul sloven al administrației publice
Consiliul a trecut în revistă progresele înregistrate în privința propunerii de lege privind inteligența artificială. Proiectul de regulament urmărește să promoveze dezvoltarea și adoptarea pe piața unică a unei inteligențe artificiale (IA) sigure și legale, care respectă drepturile fundamentale.
Legea privind inteligența artificială a fost de la început una dintre prioritățile președinției slovene și am lucrat intens la această propunere inovatoare și complexă. Am urmărit să realizăm cât mai multe progrese cu putință și mă bucur că am reușit să elaborăm prima propunere de compromis parțial. Obiectul propunerii noastre, inclusiv domeniul de aplicare, definițiile și cerințele pentru aplicațiile IA cu grad ridicat de risc, este deosebit de important, deoarece are un impact profund asupra întregului text. Având în vedere reacțiile inițiale, consider că ne îndreptăm în direcția cea bună, iar acum va fi rândul președinției viitoare să ducă mai departe aceste lucrări importante.
Boštjan Koritnik, ministrul sloven al administrației publice
Consiliul a desfășurat o dezbatere de orientare privind drepturile și principiile digitale.
Dezbaterea va oferi orientări Comisiei în vederea redactării finale a propunerii sale privind o declarație interinstituțională pe această temă, astfel cum a fost anunțată în Comunicarea Comisiei „Busola pentru dimensiunea digitală 2030: calea europeană pentru deceniul digital”. Principiile digitale vor avea ca scop o mai bună informare a persoanelor implicate în mediul digital, oferind, în același timp, o referință pentru factorii de decizie politică și operatorii digitali.
Din discuția de astăzi a reieșit că o declarație europeană privind drepturile și principiile digitale poate avea o valoare clară în stabilirea unei căi de urmat pentru deceniul digital al UE. Aceasta ar trebui, de asemenea, să fie primul pas în stabilirea unui criteriu de referință global împreună cu partenerii care împărtășesc valorile democratice ale UE.
Mark Boris Andrijanič, ministrul sloven însărcinat cu transformarea digitală
În cursul discuției, miniștrii și-au exprimat sprijinul ferm pentru o declarație interinstituțională solemnă privind drepturile și principiile digitale, care ar clarifica faptul că drepturile fundamentale sunt valabile în egală măsură și online, și offline.
Potrivit miniștrilor, declarația ar trebui să reflecte valorile europene esențiale, inclusiv transformarea digitală centrată pe factorul uman, favorabilă incluziunii și durabilă, statul de drept, precum și principiul conform căruia nimeni nu ar trebui lăsat în urmă.
Printre principiile care vor fi consacrate în declarație s-ar putea număra promovarea accesului la o conectivitate fiabilă și la prețuri accesibile și a unui mediu online deschis, echitabil, sigur și de încredere. Numeroși miniștri au subliniat importanța îmbunătățirii alfabetizării digitale, a sensibilizării cu privire la mediul digital și a capacitării digitale, precum și necesitatea de a proteja copiii.
Mai mulți miniștri au subliniat că declarația ar trebui să țină seama de declarațiile existente și de acordurile internaționale. De asemenea, ar putea servi drept referință pentru partenerii internaționali care împărtășesc aceeași viziune.
Comisia a promis să finalizeze propunerea de declarație și să o prezinte cât mai curând posibil în cursul viitoarei președinții.
Consiliul a luat act de progresele înregistrate în ceea ce privește propunerea de regulament privind o identitate digitală europeană (eID european).
Propunerea vizează instituirea unui cadru unic, interoperabil și sigur pentru o identitate digitală europeană care să fie accesibilă tuturor cetățenilor, rezidenților și întreprinderilor din UE. Noile portofele digitale europene pentru identitatea digitală ar permite tuturor europenilor să acceseze servicii online fără a fi nevoiți să utilizeze metode private de identificare sau fără a trebui să partajeze în mod inutil date cu caracter personal.
Miniștrii au evaluat progresele înregistrate cu privire la o propunere de decizie de instituire a programului de politică pentru 2030 „Calea către deceniul digital”.
Propunerea urmărește ca digitalizarea să devină motorul creșterii economice și al bunăstării sociale în Europa prin consolidarea poziției de lider al UE în domeniul digital și prin capacitarea cetățenilor și a întreprinderilor. Propunerea stabilește obiective digitale specifice pe care UE în ansamblul său ar trebui să le atingă până la sfârșitul deceniului, astfel cum au fost stabilite pentru prima dată în Comunicarea privind Busola pentru dimensiunea digitală.
Președinția a informat miniștrii cu privire la stadiul actual al discuțiilor privind actele legislative în curs.
Legea privind guvernanța datelor
Președinția a ajuns la un acord politic cu Parlamentul European cu privire la propunerea de lege privind guvernanța datelor la 30 noiembrie 2021. Președinția își propune să prezinte textul convenit spre aprobare reprezentanților statelor membre la 15 decembrie.
Regulamentul revizuit privind roamingul urmărește să asigure continuarea roamingului mobil fără suprataxă după expirarea normelor actuale privind roamingul, la 30 iunie 2022. Președinția speră să ajungă la un acord cu Parlamentul European în cadrul următorului „trilog”, care este programat pentru 8 decembrie 2021.
Normele actualizate privind protecția vieții private în comunicațiile electronice
Președinția slovenă a desfășurat cel de al doilea trilog cu Parlamentul European cu privire la propunerea privind confidențialitatea electronică la 18 noiembrie 2021. În cadrul acestuia au fost înregistrate progrese privind dreptul utilizatorilor finali de a controla comunicațiile electronice, privind asigurarea respectării legii și căile de atac, precum și privind actele delegate și actele de punere în aplicare. Președinția va continua lucrările cu Parlamentul European la nivel tehnic până când va preda dosarul viitoarei președinții.
Tot în cadrul secțiunii „Diverse”, delegația luxemburgheză a informat miniștrii cu privire la rezultatele reuniunii ministeriale D9+ (țări UE avansate din punct de vedere digital), care a avut loc la Luxemburg la 27 octombrie 2021 și care s-a axat pe tranziția digitală și tranziția verde.
Delegația lituaniană a furnizat informații cu privire la un document neoficial comun privind prioritățile UE în domeniul digital în contextul alegerilor din cadrul Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT) din 2022.
Ca ultim punct, viitoarea președinție franceză și-a prezentat programul de lucru pentru prima jumătate a anului 2022.
Acreditarea de presă pentru summiturile internaționale desfășurate în afara Uniunii Europene va fi gestionată de autoritățile guvernamentale din țara-gazdă.
Noua directivă NIS va juca un rol esențial în consolidarea securității cibernetice în lumea din ce în ce mai digitalizată în care trăim, în care amenințările cibernetice pot avea implicații fără precedent asupra societății, economiei și democrației. Va arăta, de asemenea, că Uniunea Europeană este lider în ceea ce privește legislația în materie de securitate cibernetică.
Din discuția de astăzi a reieșit că o declarație europeană privind drepturile și principiile digitale poate avea o valoare clară în stabilirea unei căi de urmat pentru deceniul digital al UE. Aceasta ar trebui, de asemenea, să fie primul pas în stabilirea unui criteriu de referință global împreună cu partenerii care împărtășesc valorile democratice ale UE.