De ce adoptă UE sancțiuni
Sancțiunile sunt un instrument de prevenire a conflictelor sau de răspuns la crizele emergente sau actuale și de promovare a păcii, democrației, respectării statului de drept, drepturilor omului și dreptului internațional.
Cum și când adoptă UE sancțiuni
Măsurile restrictive sau „sancțiunile” reprezintă un instrument esențial al politicii externe și de securitate comune a UE. Ele permit UE să răspundă provocărilor și evoluțiilor globale care contravin obiectivelor și valorilor sale.
Deciziile privind sancțiunile sunt luate de Consiliul Uniunii Europene în unanimitate.
Sancțiunile UE vizează persoanele sau entitățile responsabile de politicile sau acțiunile pe care UE dorește să le influențeze. Acestea nu vizează o țară sau o populație.
Sancțiunile nu sunt punitive, ci au scopul de a determina o schimbare în politica sau comportamentul persoanelor sau entităților vizate, în vederea promovării obiectivelor politicii externe și de securitate comune a UE.
Aceste obiective includ:
apărarea valorilor, a intereselor fundamentale și a securității UE
sprijinirea democrației, a statului de drept, a drepturilor omului și a principiilor de drept internațional
menținerea păcii, prevenirea conflictelor și consolidarea securității internaționale
Sancțiunile pot viza guverne ale unor țări terțe, entități nestatale, grupuri și persoane fizice și pot consta în înghețarea activelor și interdicții de călătorie. De asemenea, UE poate adopta sancțiuni economice și măsuri diplomatice.
Toate măsurile restrictive adoptate de UE respectă pe deplin obligațiile în temeiul dreptului internațional, inclusiv cele care țin de ajutoarele umanitare, drepturile omului și libertățile fundamentale.
Orientări privind măsurile restrictive
În 2004, Comitetul politic și de securitate a convenit asupra unei serii de principii de bază cu privire la:
- utilizarea sancțiunilor
- punerea în aplicare a acestora
- modalitățile de măsurare și control al impactului acestora
Bunele practici pentru punerea în aplicare eficientă a măsurilor restrictive au fost actualizate ultima dată în 2022. Orientările privind punerea în aplicare și evaluarea măsurilor restrictive au fost actualizate ultima dată în 2018.
Derogări din rațiuni umanitare
Sancțiunile UE sunt pe deplin conforme cu dreptul internațional, inclusiv cu dreptul internațional umanitar.
La 9 decembrie 2022, Consiliul de Securitate al ONU a adoptat Rezoluția 2664 (2022), care prevede o „excepție umanitară” – o derogare permanentă din rațiuni umanitare – de la măsurile de înghețare a activelor impuse de regimurile de sancțiuni ale Organizației Națiunilor Unite.
La 14 februarie 2023, Consiliul a decis să introducă derogarea din rațiuni umanitare în temeiul Rezoluției 2664 în regimurile de sancțiuni ale ONU la nivelul UE, iar la 31 martie 2023 a introdus derogarea din rațiuni umanitare în ceea ce este cunoscut drept regimurile de sancțiuni mixte ale ONU/UE, în care măsurile UE completează sancțiunile impuse de Consiliul de Securitate al ONU.
Între 2023 și 2024, Consiliul a introdus de asemenea derogarea din rațiuni umanitare în anumite regimuri de măsuri restrictive, inclusiv regimurile instituite având în vedere situațiile din Bosnia și Herțegovina, Burundi, Guineea, Liban, Myanmar, Nicaragua, Tunisia, Venezuela și Zimbabwe, precum și în legătură cu atacurile cibernetice și terorismul.
Aceste decizii demonstrează hotărârea fermă a UE de a evita consecințe negative nedorite ale sancțiunilor asupra acțiunilor umanitare, precum și importanța acordată respectării depline a dreptului internațional.
- Acțiuni umanitare: UE introduce o nouă derogare de la sancțiuni (comunicat de presă, 19 februarie 2024)
- Acțiuni umanitare: UE introduce noi derogări de la sancțiuni pentru a facilita furnizarea de asistență (comunicat de presă, 27 noiembrie 2023)
- Acțiuni umanitare: UE introduce derogări de la sancțiuni pentru a facilita furnizarea de asistență (comunicat de presă, 31 martie 2023)
Încălcarea sancțiunilor este o infracțiune
La 28 noiembrie 2022, Consiliul a adoptat o decizie care vizează adăugarea încălcării măsurilor restrictive pe lista „infracțiunilor incriminate de UE” inclusă în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Acest lucru va evita situațiile în care sancțiunile au grade diferite de aplicare în statele membre și riscul ca aceste măsuri să fie eludate.
În plus, la 12 aprilie 2024, Consiliul a adoptat noi norme pentru a se asigura că încălcarea măsurilor restrictive este incriminată.
Grație acestor noi norme, anumite acțiuni sunt considerate infracțiuni în toate statele membre, de exemplu, contribuția la eludarea unei interdicții de călătorie, comercializarea de bunuri care fac obiectul sancțiunilor sau desfășurarea de activități financiare interzise. Instigarea și complicitatea la aceste infracțiuni pot face, de asemenea, obiectul sancțiunilor.
Statele membre trebuie să se asigure că încălcarea sancțiunilor UE este pasibilă de sancțiuni penale eficace și proporționale, care variază în funcție de infracțiune. Cu toate acestea, încălcarea intenționată a sancțiunilor trebuie să conducă la o pedeapsă cu închisoarea ca pedeapsă maximă.
- Consiliul și Parlamentul ajung la un acord politic pentru a incrimina încălcarea sancțiunilor UE (comunicat de presă, 12 decembrie 2023)
- Sancțiuni: Consiliul adaugă încălcarea măsurilor restrictive pe lista infracțiunilor incriminate de UE (comunicat de presă, 28 noiembrie 2022)
- Consiliul își dă aprobarea finală cu privire la introducerea infracțiunilor și a sancțiunilor pentru încălcarea sancțiunilor UE (comunicat de presă, 12 aprilie 2024)
Informații suplimentare
Ultima revizuire: 12 aprilie 2024