Orientările strategice privind justiția și afacerile interne
Tratatul de la Lisabona stipulează că Uniunea Europeană trebuie să constituie un spațiu de libertate, securitate și justiție, în care drepturile fundamentale să fie pe deplin respectate. În vederea atingerii acestui obiectiv, Consiliul European este însărcinat cu elaborarea orientărilor strategice ale planificării legislative și operaționale în acest domeniu. Orientările se referă la aspecte precum statul de drept, drepturile fundamentale, controlul la frontiere, politicile în materie de migrație și azil, cooperarea polițienească și judiciară și digitalizarea justiției.
Situația actuală
Consiliul își propune să discute despre orientările strategice din cadrul spațiului de libertate, securitate și justiție cu ocazia reuniunii sale din 12-13 martie 2020, în vederea aprobării acestora înaintea reuniunii din martie a Consiliului European.
Orientările oferă cadrul pentru punerea în aplicare a Agendei strategice 2019-2024, adoptată de Consiliul European în iunie 2019, și cuprind patru componente de bază:
- valorile și statul de drept
- încrederea reciprocă
- protejarea spațiului nostru european comun
- stăpânirea noilor tehnologii și a IA
Orientările strategice din 2014 până în prezent
În iunie 2014, Consiliul European a definit orientările strategice în cadrul spațiului de libertate, securitate și justiție pentru următorii ani. Orientările sunt conforme cu prioritățile stabilite în agenda strategică pentru UE, adoptată tot în luna iunie. Acestea valorifică progresele înregistrate de Programul de la Stockholm – programul multianual privind justiția și afacerile interne pentru perioada 2010-2014.
O evaluare la jumătatea perioadei a acestor orientări a fost finalizată în 2017.
În detaliu
După adoptarea Tratatului de la Lisabona, UE s-a axat pe elaborarea unei legislații care să permită ancorarea justiției și afacerilor interne într-un cadru juridic solid. După adoptarea orientărilor strategice în iunie 2014, accentul cade acum pe punerea în aplicare și consolidarea instrumentelor juridice și a măsurilor de politică existente. În acest sens, orientările strategice subliniază necesitatea de a:
- pune în aplicare măsurile existente într-un mod susținut și eficient;
- intensifica cooperarea;
- consolida rolul agențiilor UE;
- explora potențialul noilor tehnologii.
Totodată, Consiliul European a declarat că este nevoie ca politicile interne și externe ale UE să fie mai bine corelate. Domenii precum migrația și azilul, combaterea terorismului și protecția datelor cu caracter personal, care au un impact global, trebuie să fie abordate atât în interiorul UE, cât și în raporturile cu țările terțe.
Dincolo de aceste aspecte generale, orientările strategice au furnizat detalii suplimentare despre principalele priorități pentru diferitele sectoare ale justiției și afacerilor interne.
1. Protecția și promovarea drepturilor fundamentale
Regulamentul privind protecția datelor (Infografic)
UE trebuie să garanteze protecția și promovarea drepturilor fundamentale, atât pe teritoriul Uniunii, cât și în afara acesteia. Dintre aceste drepturi, protecția datelor cu caracter personal a beneficiat de o atenție deosebită. În acest domeniu, unul dintre obiectivele stabilite de orientările strategice a fost adoptarea unui cadru general pentru protecția datelor. Acest nou cadru a intrat în vigoare în mai 2016.
- Protecția și promovarea drepturilor omului (informații generale)
- Reforma protecției datelor (informații generale)
2. Migrație, azil și frontiere
Principalele obiective stabilite în acest domeniu au fost:
- optimizarea beneficiilor pe care migrația legală le poate oferi UE
- acordarea de protecție celor care au nevoie de ea
- combaterea migrației ilegale, evitând pierderile de vieți omenești pentru migranții care încearcă să ajungă în Europa
Acest lucru trebuie realizat ținându-se cont de principiul solidarității și al distribuirii echitabile a răspunderii.
Migrația legală
Pentru a face față cu succes provocării reprezentate de îmbătrânirea populației, Europa trebuie să rămână o destinație atractivă pentru talente și să maximizeze oportunitățile pe care le oferă migrația legală. Orientările strategice au impus o discuție cu comunitatea de afaceri și cu alți parteneri sociali, însoțită de adoptarea unor norme coerente și eficiente, precum și politici de integrare active din partea statelor membre.
Azil
Angajamentul UE față de protecția internațională necesită o politică europeană solidă în domeniul azilului. Una dintre principalele priorități stabilite de orientările strategice a fost transpunerea și punerea în aplicare a sistemului european comun de azil. În cele din urmă, acest lucru va permite solicitanților de azil să beneficieze de aceleași garanții procedurale și de aceeași protecție în fiecare țară a UE.
Consiliul European a mai solicitat consolidarea rolului jucat de Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO), agenția UE însărcinată cu sporirea cooperării și cu sprijinirea statelor membre în problemele legate de azil.
Migrația ilegală
În ceea ce privește migrația ilegală, orientările strategice au invitat la acțiune în scopul abordării cauzelor profunde ale acestui fenomen și pentru a stopa fluxurile migratorii. Din ambele perspective, cooperarea cu țările de origine și de tranzit ale migrantului joacă un rol esențial. Această cooperare în chestiunile legate de migrație este definită în abordarea globală în materie de migrație și mobilitate – cadrul UE pentru dialog și cooperare cu țările de origine, de tranzit și de destinație din afara UE.
Principalele obiective stabilite de Consiliul European în ceea ce privește migrația ilegală au fost următoarele:
- consolidarea și extinderea programelor de protecție regionale
- abordarea cu fermitate a introducerii ilegale de migranți și a traficului de ființe umane
- instituirea unei politici comune eficace în materie de returnare
Frontiere și vize
Absența controalelor la frontierele interne și creșterea numărului de călători care sosesc în UE necesită o gestionare eficientă și modernă a frontierelor externe comune ale UE. Consiliul European a solicitat:
- modernizarea gestionării frontierelor într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor
- sporirea sprijinului oferit de Frontex și de noul Sistem european de supraveghere a frontierelor (Eurosur)
- analizarea posibilității instituirii unui sistem european de polițiști de frontieră
- modernizarea politicii comune în domeniul vizelor
3. Securitate: combaterea criminalității și a terorismului
În lupta împotriva terorismului și a criminalității grave și organizate, orientările strategice au solicitat:
- mobilizarea tuturor instrumentelor de cooperare polițienească și judiciară
- întărirea rolului Europolului și Eurojustului
Aceste măsuri ar trebui susținute prin:
- o revizuire a strategiei de securitate internă
- dezvoltarea unei abordări cuprinzătoare privind securitatea cibernetică și criminalitatea informatică
- prevenirea radicalizării și a extremismului și găsirea unei soluții la problema luptătorilor străini
4. Cooperarea judiciară
Consiliul European a subliniat nevoia unui veritabil spațiu european de justiție, în care diferitele sisteme juridice să fie respectate, iar încrederea reciprocă în sistemele de justiție ale fiecărui stat să crească. Printre principalele domenii de acțiune se numără:
- promovarea coerenței și a clarității legislației UE
- simplificarea accesului la justiție
- consolidarea drepturilor acuzaților și protejarea mai eficientă a victimelor
- extinderea recunoașterii reciproce a deciziilor și hotărârilor judecătorești
- înregistrarea de progrese în cadrul negocierilor privind Parchetul European
- facilitarea activităților transfrontaliere, a cooperării operaționale și a formării
5. Libera circulație
Consiliul European a reiterat nevoia de a proteja dreptul cetățenilor UE de a circula liber și de a locui și a lucra în alte state membre, abordând totodată problema posibilelor utilizări necorespunzătoare sau cereri frauduloase.