Cum gestionează UE fluxurile de migrație
UE a adoptat diverse norme pentru gestionarea fluxurilor de migrație legală, prelucrarea cererilor de azil și returnarea migranților aflați în situație ilegală.
Atragerea de competențe și de talente
La 27 aprilie 2022, Comisia Europeană a prezentat o comunicare în care este definită o abordare în direcția unei politici noi și durabile a UE în domeniul migrației legale, menită să atragă competențele și talentele de care UE are nevoie pentru a aborda deficitul de forță de muncă și să răspundă la schimbările demografice din Europa.
În aceeași zi, Comisia a prezentat, de asemenea, o propunere de modernizare a Directivei privind permisul unic și o propunere de modernizare a Directivei privind rezidenții pe termen lung.
Rezerva de talente
UE este în curs de a institui o rezervă de talente, aceasta fiind o platformă la nivelul întregii UE. Rezerva de talente la nivelul UE ar putea spori vizibilitatea UE și ar putea oferi angajatorilor din UE un acces îmbunătățit la resortisanții țărilor terțe cu competențe specifice. Va fi prima platformă la nivelul UE care vizează facilitarea și accelerarea recrutării internaționale pentru ocupațiile cu deficit de forță de muncă la nivelul UE.
Obiectivele acesteia sunt:
- punerea în legătură a persoanelor din țări terțe aflate în căutarea unui loc de muncă cu angajatorii din UE
- ajutor în abordarea deficitelor critice de pe piața internă a forței de muncă din UE
Cine beneficiază de aceasta?
- persoane din țări terțe aflate în căutarea unui loc de muncă
- angajatori din Europa, în special cei din sectoarele care se confruntă cu deficite
- statele membre interesate se pot alătura în mod voluntar
În iunie 2024, Consiliul a convenit asupra mandatului său de negociere pentru rezerva de talente la nivelul UE. Negocierile dintre președinția daneză și Parlamentul European s-au încheiat în noiembrie 2025. În martie 2026, Consiliul a dat undă verde pentru instituirea rezervei de talente la nivelul UE.
Permisul unic
Propunerea de revizuire a Directivei privind permisul unic are drept obiectiv simplificarea suplimentară a procedurii astfel încât statele membre să poată atrage cu mai multă ușurință competențe și talente din țările terțe. Propunerea consolidează, de asemenea, protecția lucrătorilor migranți împotriva exploatării și a tratamentului inegal.
Această propunere de directivă urmărește să stabilească:
- o procedură unică de solicitare pentru obținerea unui permis combinat de muncă și de ședere
- garantarea unui set comun de drepturi pentru resortisanții țărilor terțe eligibili, pe baza egalității de tratament cu resortisanții statului membru care acordă permisul unic
- prelucrări mai rapide ale solicitărilor
- posibilitatea acordată titularilor de permise unice de a-și schimba angajatorul
- instrucțiuni clare pentru cazul în care titularul unui permis unic devine șomer
La 8 iunie 2023, Consiliul și-a adoptat abordarea generală. La 20 decembrie, Consiliul și Parlamentul European au căzut de acord, în mod provizoriu, asupra actualizării procedurii referitoare la permisul unic. Directiva privind permisul unic a fost adoptată de Consiliu la 12 aprilie 2024.
Rezidenții pe termen lung
Propunerea Comisiei din septembrie 2020, care face parte, la rândul ei, din pachetul mai amplu privind migrația legală, urmărește:
- să creeze un veritabil statut de rezident pe termen lung în UE
- să consolideze dreptul rezidenților pe termen lung de a se deplasa și de a lucra în alte state membre
Propunerea de directivă stabilește condițiile în care resortisanții țărilor terțe care au avut reședința legală fără întrerupere într-un stat membru timp de cel puțin cinci ani pot dobândi permisul de ședere pe termen lung sau de ședere permanentă în UE.
Se vor aplica anumite condiții pentru ca solicitanții să poată dobândi statutul de rezident pe termen lung, ca de exemplu:
- solicitanții din țări terțe trebuie să facă dovada unor resurse stabile și regulate care sunt suficiente pentru întreținerea lor și a membrilor familiei lor, precum și a unei asigurări de sănătate
- statele membre pot solicita, de asemenea, resortisanților țărilor terțe să respecte condițiile de integrare
La 23 noiembrie 2023, statele membre ale UE au convenit asupra mandatului lor de negociere pentru actualizarea acestei directive.
Lucrătorii cu înaltă calificare
La 7 octombrie 2021, Consiliul a adoptat Directiva revizuită privind cartea albastră. Noile norme armonizează într-o și mai mare măsură condițiile de intrare și de ședere pentru lucrătorii cu înaltă calificare din țările din afara UE și sporesc atractivitatea cărții albastre a UE.
Acest sistem de admisie la nivelul UE urmărește să atragă și să rețină lucrătorii cu înaltă calificare, în special în sectoarele care se confruntă cu o lipsă de personal calificat, în special prin:
- stabilirea de criterii de admisie mai favorabile incluziunii
- facilitarea mobilității în interiorul UE
- facilitarea reîntregirii familiei
- simplificarea procedurilor pentru angajatorii recunoscuți
- acordarea unui nivel ridicat de acces la piața forței de muncă
Statele membre vor putea menține sistemele naționale pentru lucrătorii cu înaltă calificare, în paralel cu sistemul cărții albastre a UE. Cu toate acestea, noile norme vor introduce o serie de dispoziții pentru a se asigura că deținătorii de cărți albastre ale UE și familiile acestora nu sunt dezavantajați în comparație cu titularii de permise naționale.
Directiva privind cartea albastră a UE a fost adoptată pentru prima dată în 2009. Comisia a propus o reformă a normelor în 2016.
Cartea albastră a UE: atragerea de talente (Infografic)
Relocarea
Relocarea permite refugiaților care au nevoie de protecție să intre în UE în mod legal și în condiții de siguranță, fără a trebui să își riște viața în călătorii periculoase.
Din 2015, mecanismele de relocare de succes sponsorizate de UE au ajutat peste 98 000 de persoane dintre cele mai vulnerabile care au nevoie de protecție internațională să găsească adăpost în Uniunea Europeană. Înainte de punerea în aplicare a fiecărui mecanism de relocare, țările UE își anunță angajamentele privind numărul de refugiați pe care intenționează să îi primească.
Mecanismul pentru perioada 2021-2022 a inclus pentru prima dată angajamente în materie de admisii umanitare, pe lângă angajamentele de relocare.
Luând în calcul programele de admisie umanitară, statele membre ale UE au oferit până în prezent protecție pentru aproximativ 130 000 de persoane:
- 19 455 de persoane în perioada 2015-2017, reprezentând 86% din totalul angajamentelor
- 45 570 de persoane în perioada 2018-2019, reprezentând 91% din totalul angajamentelor
- 24 656 de persoane în perioada 2020-2021, reprezentând 72% din totalul angajamentelor
- 33 800 de persoane în perioada 2021-2022 (aproape 5 000 de persoane în cadrul programelor de relocare și 28 800 de persoane în cadrul programelor de admisie umanitară)
Perioada de punere în aplicare a mecanismului pentru 2020-2021 a fost prelungită din cauza pandemiei de COVID-19. Angajamentele statelor membre în materie de relocare și de admisie umanitară au continuat să fie puse în aplicare în cursul anului 2022.
În iulie 2022, Comisia Europeană a lansat exercițiul de asumare a angajamentelor în materie de relocare și admisie umanitară pentru perioada 2023-2025 și a invitat statele membre să furnizeze:
- angajamentele pentru 2023
- o previziune a angajamentelor pentru perioada 2024-2025 (în măsura posibilului)
Pe lângă mecanismele de relocare, peste 37 300 de persoane au fost relocate în temeiul Declarației UE-Turcia din 2016.
În 2016, Comisia Europeană a propus un regulament de instituire a unui cadru de relocare al UE cu scopul de a oferi căi sigure și legale de obținere a protecției internaționale pentru persoanele care au nevoie de aceasta. În acest fel, UE va trece de la mecanismele de relocare ad hoc la un cadru mai stabil, mai durabil și mai previzibil.
- Consolidarea căilor legale de migrație: Comisia propune instituirea unui cadru european comun de relocare (Comisia Europeană, 13 iulie 2016)
- Recomandare privind căile legale de acces la protecție în UE: promovarea relocării, a admisiei umanitare și a altor căi complementare (Comisia Europeană, 23 septembrie 2020)
Alte fluxuri de migrație legală
Studenții și cercetătorii
În 2016, UE a adoptat o directivă de stabilire a condițiilor de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe pentru cercetare, studii, formare profesională, servicii de voluntariat, programe de schimb de elevi sau proiecte educaționale și muncă au pair.
Aceste norme contribuie la:
- promovarea UE ca centru mondial de excelență
- propulsarea UE în competiția mondială pentru talente și poziția de lider
- creșterea competitivității și a ratelor de creștere globale ale UE
- promovarea generării și dobândirii de cunoștințe și competențe
- dezvoltarea solidarității și consolidarea coeziunii sociale
- îmbogățirea reciprocă și cunoașterea altor culturi
În plus, UE promovează mobilitatea studenților, a cercetătorilor și a antreprenorilor prin intermediul programului său Erasmus+, care dispune de un buget estimat de 26,2 miliarde EUR. aproape de două ori mai mult decât finanțarea acordată pentru programul anterior (2014-2020). Programul pentru perioada 2021-2027 pune un accent deosebit pe incluziunea socială, pe tranziția verde și pe cea digitală, precum și pe promovarea participării tinerilor la viața democratică.
Lucrătorii sezonieri
Economia UE se bazează pe un număr mare de lucrători sezonieri din afara UE deoarece se confruntă cu o tot mai mare penurie a forței de muncă.
Consiliul și Parlamentul au adoptat în 2014 Directiva privind lucrătorii sezonieri. Aceasta prezintă condițiile de intrare și de ședere în UE a resortisanților țărilor terțe în calitate de lucrători sezonieri.
Aceste norme contribuie la:
- armonizarea și simplificarea normelor de admisie în statele membre
- protejarea lucrătorilor sezonieri din afara UE împotriva exploatării și a condițiilor muncă precare
- abordarea problemei lucrătorilor sezonieri din afara UE aflați în situație de ședere ilegală în UE
Transferurile în cadrul aceleiași companii
În 2014, Consiliul și Parlamentul European au adoptat Directiva privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe în contextul unui transfer în cadrul aceleiași companii.
Grație acestor norme noi, cetățenii din afara UE pot solicita să fie admiși în UE în calitate de cadre de conducere, specialiști sau angajați stagiari în contextul unui transfer în cadrul aceleiași companii.
Reîntregirea familiei
Reîntregirea familiei permite persoanelor aflate în situație de ședere legală în UE să fie însoțite de membrii familiei lor. Acest lucru îi ajută pe resortisanții țărilor terțe să se integreze mai bine în societate.
Normele UE privind reîntregirea familiei sunt enunțate în Directiva privind dreptul la reîntregirea familiei, care stabilește norme comune pentru exercitarea acestui drept în UE (cu excepția Irlandei și a Danemarcei).
-
Această resursă este disponibilă momentan doar în următoarele limbi:
Solicitanții de azil
Sistemul european comun de azil (SECA) stabilește standarde minime comune pentru tratamentul acordat solicitanților de azil. În practică, solicitanții de azil nu sunt tratați în mod uniform, iar ratele de recunoaștere variază de la un stat membru la altul.
Drept urmare, mulți solicitanți de azil circulă pe teritoriul UE în căutarea celei mai bune țări în care să solicite azil. Acest fenomen este cunoscut sub numele de „asylum shopping” (introducere de cereri multiple de azil).
Criza migrației a exacerbat această problemă și a subliniat necesitatea de a îmbunătăți armonizarea procedurilor și standardelor în materie de azil.
Cereri de azil în UE (Infografic)
Politica în materie de returnare și acordurile de readmisie
Politica UE în materie de returnare se bazează pe Directiva privind returnarea. Această directivă stabilește norme clare, transparente și echitabile pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală.
De asemenea, directiva subliniază necesitatea de a încheia acorduri de readmisie cu țări terțe. Aceste acorduri sunt esențiale pentru punerea în aplicare a politicii UE în materie de returnare, care stabilește normele pentru returnarea în țara lor de origine a persoanelor aflate în situație de ședere ilegală în UE.
UE negociază și încheie acorduri de readmisie cu țări terțe. Consiliul acordă Comisiei mandatul de a negocia astfel de acorduri cu țările terțe vizate.
UE a încheiat deja 18 acorduri de readmisie. Acordul de la Cotonou (cadrul UE pentru relațiile cu 79 de țări din Africa, zona Caraibilor și Pacific) include, de asemenea, dispoziții referitoare la returnarea în țările lor de origine a migranților aflați în situație ilegală.
Pe lângă acorduri de readmisie, UE a încheiat cu unele țări terțe și acorduri de returnare având același obiectiv.
Consiliul European și Consiliul subliniază în mod regulat necesitatea de a consolida și de a îmbunătăți eficacitatea politicii UE în materie de returnare și readmisie, prin punerea în aplicare deplină a acordurilor de readmisie și a acordurilor de returnare existente, precum și prin încheierea de noi acorduri.
În septembrie 2018, Comisia a propus o reformă a normelor comune ale UE în materie de returnare. Scopul modificărilor propuse este de a spori eficacitatea normelor existente. La 7 iunie 2019, Consiliul a convenit asupra poziției sale cu privire la noile norme de îmbunătățire a eficacității returnărilor.
În decembrie 2025, Consiliul a convenit asupra poziției sale cu privire la noile norme ale UE menite să accelereze, să simplifice și să eficientizeze procedurile de returnare pentru persoanele care nu au drept legal de ședere în UE. Regulamentul propus introduce proceduri comune la nivelul UE, obligații mai clare pentru persoanele returnate și posibilitatea de a înființa centre de returnare în țări terțe, consolidând cooperarea și îmbunătățind executarea deciziilor de returnare.
În iunie 2026, Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord cu privire la noul act legislativ al UE, deschizând calea pentru proceduri de returnare mai rapide și mai eficace în întreaga UE. Acordul completează Pactul privind migrația și azilul și sprijină punerea sa efectivă în aplicare.
- Consiliul și Parlamentul ajung la un acord privind returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală
- Consiliul ajunge la un acord cu privire la legislația UE privind returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală (8 decembrie 2025)
- Politica în domeniul migrației: Consiliul convine asupra unei poziții parțiale de negociere referitoare la Directiva privind returnarea (comunicat de presă, 7 iunie 2019)
Ultima revizuire: 30 martie 2025