"Utilizăm cookie-uri pentru a vă îmbunătățiți experiența de navigare. Cookie-urile necesare au rolul de a susține funcții esențiale ale site-ului Consiliului. Cookie-urile opționale ne ajută să realizăm rapoarte statistice anonime și agregate pentru a răspunde mai bine nevoilor dvs.
Cu permisiunea dvs., vom folosi cookie-uri pentru a produce date agregate și anonime privind navigarea și comportamentul vizitatorilor pe site-ul nostru. Vom folosi aceste date pentru a vă îmbunătăți experiența de utilizare a site-ului nostru.
Președinția ungară a prezentat prioritățile pentru mandatul său, cuprins între 1 iulie și 31 decembrie 2024.
Președinția ungară a stabilit următoarele priorități generale pentru semestrul său:
un nou pact pentru competitivitatea europeană
consolidarea politicii europene de apărare
o politică de extindere coerentă și bazată pe merit
stoparea migrației ilegale
conturarea viitorului politicii de coeziune
o politică agricolă a UE centrată pe fermieri
gestionarea provocărilor demografice
În ceea ce privește formațiunea Afaceri Generale a Consiliului, președinția va continua lucrările privind punerea în aplicare a agendei strategice, statul de drept, transparența și integritatea, reziliența democratică, viitorul Europei, extinderea, combaterea antisemitismului și susținerea vieții evreiești, relațiile dintre UE și Regatul Unit, relațiile UE-Elveția și acordurile de asociere cu Andorra și San Marino, printre altele.
Una dintre principalele priorități ale președinției ungare este de a urmări o politică de extindere bazată pe merit, echilibrată și credibilă. Ne propunem să dăm un nou impuls procesului de integrare a Balcanilor de Vest, dat fiind că UE nu este completă fără includerea acestora. Ne așteptăm să realizăm progrese concrete în ceea ce privește aderarea la UE a acestor țări candidate, aprofundând cooperarea prin intermediul viitorului summit UE-Balcanii de Vest și al comunității politice europene.
János Bóka, ministrul ungar al afacerilor europene
În cadrul dialogului anual al Consiliului privind statul de drept, miniștrii au purtat o discuție cu privire la evoluțiile generale legate de statul de drept în UE, pe baza raportului din 2024 al Comisiei privind statul de drept.
Dezbaterea s-a axat pe patru domenii legate de statul de drept: sistemul de justiție, cadrul anticorupție, pluralismul și libertatea mass-mediei, precum și alte aspecte instituționale legate de echilibrul puterilor.
În cursul discuției, miniștrii au salutat progresele generale satisfăcătoare în ceea ce privește îndeplinirea recomandărilor Comisiei, precum și includerea țărilor candidate în raportul din acest an. Ei și-au reafirmat sprijinul pentru acest exercițiu ca instrument util de orientare a reformelor naționale și au considerat că este important să se continue dialogul, cu respectarea deplină a principiilor obiectivității, nediscriminării și egalității de tratament pentru toate statele membre.
Consiliul ar urma să poarte o dezbatere specifică fiecărei țări în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Generale din noiembrie, axându-se pe evoluțiile din Malta, Țările de Jos, Austria și Polonia.
De asemenea, miniștrii au desfășurat un schimb de opinii cu privire la tendința generală a situației statului de drept în Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia. La reuniune au participat miniștri din țările respective.
Statul de drept are un rol central în procesul de extindere, fiind o condiție fundamentală pentru aderarea la UE. Anul acesta, Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia, cele mai avansate țări candidate în procesul de aderare și ca nivel de pregătire în ceea ce privește statul de drept, au fost incluse pentru prima dată în raportul Comisiei privind statul de drept.
În acest context, miniștrii au desfășurat un schimb general de opinii privind chestiuni legate de statul de drept cu aceste țări candidate, pe baza capitolului orizontal din raportul Comisiei din 2024. Ei au salutat reformele cuprinzătoare pe care le-au pus în aplicare sau le-au inițiat pentru a consolida statul de drept și au încurajat cele patru țări candidate să își continue eforturile de reformă pe măsură ce se pregătesc pentru aderarea la UE.
Discuția s-a axat exclusiv pe tendințele generale privind statul de drept și nu au fost elaborate concluzii formale după dezbatere. Discuțiile privind statul de drept în fiecare țară candidată vor continua în cadrul procesului de extindere.
Consiliul și-a început pregătirile pentru reuniunea Consiliului European din 17-18 octombrie 2024 discutând pe marginea unui proiect adnotat de ordine de zi.
La reuniunea lor din octombrie, liderii UE se vor referi la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și la situația din Orientul Mijlociu. De asemenea, vor avea un prim schimb de opinii cu privire la raportul lui Mario Draghi privind viitorul competitivității europene. Printre alte subiecte posibile se numără migrația, securitatea și apărarea.
În cadrul semestrului european 2024, Consiliul European va fi invitat să aprobe recomandările integrate specifice fiecărei țări.
La capitolul „Alte subiecte”, liderii vor evalua stadiul pregătirilor pentru reuniunea COP29 privind schimbările climatice și pentru reuniunea COP16 privind diversitatea biologică. De asemenea, ar putea aborda chestiuni specifice de politică externă în funcție de evoluția evenimentelor, inclusiv din Georgia și Moldova.
Acreditarea de presă pentru summiturile internaționale desfășurate în afara Uniunii Europene va fi gestionată de autoritățile guvernamentale din țara-gazdă.
