Protecția civilă la nivelul UE
Orice țară din lume poate solicita asistență prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE atunci când o situație de urgență depășește capacitățile sale de răspuns în caz de dezastre.
Ce este protecția civilă?
Protecția civilă cuprinde atât măsuri preventive menite să reducă impactul situațiilor de urgență sau al dezastrelor viitoare, cât și ajutorul acordat populațiilor afectate în urma unui dezastru natural sau provocat de om.
În funcție de natura dezastrului, acest ajutor poate lua diferite forme, cum ar fi:
- operațiuni de căutare și salvare
- stingerea incendiilor forestiere și urbane
- desfășurarea de personal medical
- echipamente medicale și medicamente
- purificarea apei
- adăposturi temporare de urgență
- repatrierea în condiții de siguranță a cetățenilor UE
Țările afectate de dezastre de mare amploare sunt adesea copleșite și capacitatea lor de răspuns este limitată. Prin urmare este de importanță vitală să se dispună de un răspuns coordonat la nivelul UE pentru:
- a asigura furnizarea ajutorului acolo unde este necesar
- a evita duplicarea eforturilor de ajutor umanitar
Cum funcționează mecanismul de protecție civilă al UE?
Mecanismul de protecție civilă al UE coordonează la nivelul UE răspunsul la dezastrele naturale și la cele provocate de om. Obiectivele sale sunt:
- să promoveze cooperarea între autoritățile naționale de protecție civilă
- să sporească gradul de sensibilizare și pregătire a populației în ceea ce privește dezastrele
- să permită acordarea unei asistențe coordonate, eficace și rapide populațiilor afectate
Pe lângă cele 27 de țări din UE, la mecanism participă anumite țări din afara UE: Albania, Bosnia și Herțegovina, Islanda, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Norvegia, Serbia, Turcia și Ucraina.
Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență (ERCC) este nucleul operațional al mecanismului de protecție civilă al UE. Acesta monitorizează evenimentele din întreaga lume 24 de ore din 24, 7 zile din 7 și coordonează eforturile UE de răspuns în caz de dezastre.
Hărțile prin satelit produse de serviciul Copernicus de gestionare a situațiilor de urgență sprijină, de asemenea, operațiunile de protecție civilă. Informațiile geospațiale precise și prompte furnizate de Copernicus sunt utile pentru delimitarea zonelor afectate și planificarea operațiunilor de ajutor în caz de dezastre.
Mecanismul include o Rezervă europeană de protecție civilă. Aceasta constă într-un ansamblu de resurse puse în comun în mod voluntar, care sunt angajate în prealabil de statele membre în vederea desfășurării imediate în interiorul sau în afara UE.
În 2019, UE a instituit rezerva rescEU, care include:
- o flotă de avioane și elicoptere de stingere a incendiilor
- avioane de evacuare medicală
- echipe medicale de urgență și spitale de campanie
- un stoc de echipamente medicale și capacități în materie de laboratoare mobile
- capacități de detectare, decontaminare și stocare pentru a răspunde incidentelor chimice, biologice, radiologice și nucleare
- adăposturi temporare
- transport și logistică
Mecanismul de protecție civilă al UE contribuie, de asemenea, la coordonarea activităților de pregătire pentru dezastre și de prevenire a dezastrelor, desfășurate de autoritățile naționale, și la schimbul de bune practici.
Pentru a asigura un răspuns mai bun la provocările viitoare, în mai 2021, Consiliul a adoptat un nou regulament pentru a consolida mecanismul.
Noile norme oferă UE capacități suplimentare pentru a răspunde noilor riscuri din UE și din afara acesteia și pentru a stimula rezerva rescEU.
În noiembrie 2023, UE a adoptat o decizie privind finanțarea avioanelor și elicopterelor pentru stingerea incendiilor până la sfârșitul anului 2027.
Protecția civilă la nivelul UE în practică
Orice țară din lume – dar și Organizația Națiunilor Unite și agențiile sale, precum și alte organizații internaționale – poate apela la mecanismul de protecție civilă al UE pentru ajutor, atunci când amploarea unei situații de urgență depășește capacitatea sa de a răspunde pe cont propriu.
În urma cererii de asistență a unei țări, ERCC coordonează și mobilizează asistența sau expertiza oferită de statele membre.
Începând din 2001, mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de peste 770 de ori în interiorul și în afara UE.
Printre cazurile recente de activare s-au numărat:
- războiul Rusiei împotriva Ucrainei
- conflictul din Orientul Mijlociu
- incendiile forestiere și inundațiile din Europa
- cutremurul din Turcia și Siria din 2023
- situația de urgență sanitară provocată de COVID-19 în perioada 2020-2022
- repatrierile din Afganistan din 2021
Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei
Ca răspuns la agresiunea militară a Rusiei, UE coordonează cea mai mare operațiune de până în prezent a mecanismului de protecție civilă al UE.
Toate țările UE, precum și Islanda, Republica Moldova, Macedonia de Nord, Norvegia, Serbia și Turcia acordă asistență materială Ucrainei, inclusiv:
- materiale medicale
- generatoare de curent electric
- articole pentru adăposturi și îmbrăcăminte de protecție
- echipamente pentru stingerea incendiilor
- alimente și pompe de apă
UE a înființat centre logistice în Polonia, România și Slovacia pentru a direcționa articolele către Ucraina într-un mod mai eficient.
Având în vedere nevoia imensă de materiale medicale a Ucrainei, UE și-a mobilizat rezerva strategică rescEU. De asemenea, UE coordonează evacuările medicale ale pacienților ucraineni care au nevoie urgentă de tratament și a deschis un centru medical special în Rzeszów (Polonia).
Situația de urgență sanitară provocată de COVID-19
În timpul pandemiei de COVID-19, UE a contribuit la coordonarea și finanțarea livrării de echipamente medicale și de articole conexe în Europa și în lume.
Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 260 de ori între 2020 și 2022 din cauza situației de urgență sanitară provocate de COVID-19 – cel mai mare număr de activări din istoria mecanismului.
Asistența acordată a inclus:
- donații de echipamente de protecție, cum ar fi măști, mănuși, salopete și ochelari de protecție
- echipe medicale și echipamente medicale
- vaccinuri
- tratamentul transfrontalier al pacienților
- repatrierea cetățenilor UE blocați în străinătate
Protecția civilă și schimbările climatice
Fenomenele meteorologice extreme cauzate de schimbările climatice devin din ce în ce mai frecvente, mai intense și mai persistente.
Din acest motiv, în martie 2022, Consiliul a adoptat concluzii în care solicită o mai bună adaptare a sistemelor de protecție civilă la consecințele schimbărilor climatice, atât în materie de prevenire, cât și de pregătire, de răspuns și de redresare.
În acest context, statele membre sunt încurajate:
- să investească în cercetare și inovare
- să asigure disponibilitatea unor capacități suficiente la nivel național
- să sprijine pregătirea populației
Aceste concluzii reprezintă un pas important în direcția consolidării rezilienței UE.
Schimbările climatice costă vieți și bani (Infografic)
Grupul de lucru pentru protecție civilă al Consiliului
În cadrul Consiliului, Grupul de lucru pentru protecție civilă (PROCIV) este organismul responsabil cu discutarea aspectelor legate de protecția civilă, cum ar fi:
- propunerile legislative din partea Comisiei
- concluziile Consiliului cu subiecte specifice
- contribuțiile la negocieri în cadrul forurilor internaționale
Acesta poartă, de asemenea, discuții de politică și dialoguri pe teme specifice. Grupul de lucru este prezidat de președinția prin rotație a Consiliului, care pregătește programul de lucru.
Ultima revizuire: 1 august 2025