Cum combate UE conținutul dăunător online

În ce fel contribuie Regulamentul privind serviciile digitale la combaterea conținutului dăunător

Odată cu răspândirea mijloacelor de comunicare socială și a platformelor online, informațiile false sau înșelătoare se pot răspândi rapid, modelând opinia publică, subminând încrederea publicului și prezentând o amenințare pentru procesele democratice și coeziunea societală.

Regulamentul privind serviciile digitale al UE contribuie la combaterea propagandei, a informării greșite și a știrilor false online prin introducerea unor cerințe stricte pentru platformele online:

răspunderea pentru conținutul ilegal și amenzi pentru neconformitate

evaluări ale riscurilor privind informațiile dăunătoare

transparență în ceea ce privește modul de funcționare a algoritmilor

instrumente de raportare de către utilizatori și norme mai stricte privind publicitatea

răspuns în cazuri de criză pentru a limita informațiile false în timpul situațiilor de urgență

audituri independente ale eforturilor de combatere a conținutului ilegal

Diferențe între propagandă, informarea greșită și știrile false

propagandă

manipularea faptelor pentru a influența opinia publică

informare greșită

informații false fără intenție răuvoitoare

știri false

informații înșelătoare menite să inducă oamenii în eroare

Propaganda, informarea greșită și știrile false influențează oamenii în moduri diferite, dar toate trei contribuie la denaturarea adevărului.

Propaganda constă în informații concepute și distribuite intenționat pentru influențarea modului de gândire sau a comportamentului oamenilor, de obicei în sprijinul unei agende politice sau ideologice. Propaganda poate conține informații factuale, dar este, de obicei, unilaterală sau părtinitoare, accentuând în mod strategic anumite puncte de vedere.

Informarea greșită constă în informații eronate partajate (fără intenția de a induce în eroare) de persoane care le consideră adevărate. Informarea greșită poate rezulta din neînțelegeri, zvonuri sau cercetare desfășurată impropriu.

Știrile false sunt informații false sau exagerate concepute intenționat pentru a induce în eroare oamenii, a crea confuzie sau a promova agende ascunse. Știrile false sunt adesea prezentate într-un mod care imită relatările de știri reale.

Știrile false în UE

Răspândirea conținutului dăunător online rămâne o problemă majoră în UE, în special în contextul evenimentelor politice. În 2018, un sondaj Eurobarometru a analizat cât de conștienți sunt cetățenii UE de știrile false din mediul online și care este atitudinea lor față de acestea.

65% dintre europeni dau peste știri false de mai multe ori pe lună

Sursă: Eurobarometru 464

71% sunt încrezători că pot identifica știrile false

Sursă: Eurobarometru 464

Încrederea în știri este cea mai ridicată pentru radio și cea mai scăzută pentru rețelele sociale

Sursă: Eurobarometru 464

A se vedea și