Skip to content

Bugetul pe termen lung al UE pentru perioada 2014-2020

Pandemia de COVID-19

Cadrul financiar multianual 2014-2020

Consiliul a adoptat regulamentul privind actualul cadru financiar multianual (CFM), bugetul pe termen lung al UE, la 2 decembrie 2013. Acesta se aplică de la 1 ianuarie 2014.

Regulamentul stabilește limitele, sau plafoanele, pentru cheltuielile UE – în ansamblul acestora și pentru principalele domenii.

Revizuirea CFM 2014-2020

O propunere de revizuire a actualului CFM este în curs pentru a permite cheltuieli suplimentare în 2020 în vederea abordării crizei provocate de pandemia de COVID-19.

Regulamentul privind CFM a mai fost revizuit anterior de două ori, în 2015 și în 2017.

În 2015, acesta a fost modificat ca urmare a adoptării cu întârziere a programelor UE gestionate în comun de Comisia Europeană și de statele membre. Angajamente neutilizate în valoare de 21,1 miliarde EUR din 2014 au fost transferate către anii următori.

În 2017, o serie de modificări au fost introduse ca parte a evaluării obligatorii la jumătatea perioadei a CFM. Unul dintre obiective a fost să se consolideze capacitatea bugetului UE de a reacționa la evenimente neprevăzute. Un alt obiectiv a fost de a orienta în continuare bugetul către creștere și locuri de muncă și de a aborda criza migrației fără a modifica plafoanele CFM.

Limite de cheltuieli generale

CFM 2014-2020 îi permite Uniunii Europene să cheltuiască până la 959,51 miliarde EUR în angajamente și 908,40 miliarde EUR în plăți pe parcursul duratei sale (toate sumele de pe această pagină sunt indicate în prețurile din 2011, exceptând ajustările tehnice).


Aceasta reprezintă mai puțin decât în contextul CFM pentru perioada 2007-2013. Reducerea reflectă dorința Consiliului de a lua în considerare presiunea semnificativă asupra bugetelor statelor membre după criza financiară.

Plafoane pentru principalele domenii de cheltuieli

Cheltuielile UE pentru perioada 2014-2020 sunt împărțite în șase categorii principale, sau „rubrici”.

Categoriile de cheltuieli și respectivele plafoane pentru cheltuielile UE (angajamente) sunt următoarele:

1. Creștere inteligentă și favorabilă incluziunii

1a. Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă

Plafonul cheltuielilor: 125,61 miliarde EUR (o creștere de peste 37% comparativ cu CFM anterior)

Finanțarea UE în cadrul acestei subrubrici include:

  • sprijin pentru cercetare și inovare
  • investiții în rețelele transeuropene
  • dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri)

1b. Coeziune economică, socială și teritorială

Plafonul cheltuielilor: 324,94 miliarde EUR.

Aceasta are ca scop reducerea disparităților dintre nivelurile de dezvoltare ale regiunilor UE și sprijinirea politicii de coeziune a UE.

2. Creștere economică durabilă: resurse naturale

Plafonul cheltuielilor: 372,93 miliarde EUR

Finanțarea UE în cadrul acestei subrubrici include:

  • politica agricolă comună (PAC)
  • politica comună în domeniul pescuitului
  • acțiuni pentru mediu

3. Securitate și cetățenie

Plafonul cheltuielilor: 15,67 miliarde EUR

Măsurile finanțate includ acțiuni legate de:

  • azil și migrație
  • frontierele externe
  • securitatea internă

4. Europa în lume

Plafonul cheltuielilor: 58,70 miliarde EUR

Aceste cheltuieli sunt dedicate acțiunilor UE la nivel internațional, inclusiv ajutor umanitar și asistență pentru dezvoltare. Excepția este Fondul european de dezvoltare, care primește sprijin financiar direct din partea statelor membre.

5. Administrație

Plafonul cheltuielilor: 61,63 miliarde EUR

Această sumă a fost redusă cu 2,5 miliarde EUR comparativ cu CFM anterior, ca rezultat al eforturilor UE de a consolida finanțele publice.

6. Compensări

Suma de 27 de milioane EUR a fost pusă la dispoziție în 2014 pentru a se asigura că Croația nu contribuie la bugetul UE mai mult decât beneficiază de pe urma acestuia pe parcursul primului an de la aderarea sa la Uniunea Europeană.

Instrumente speciale

Rezerva pentru ajutoare de urgență

Cuantumul anual al rezervei este de 280 de milioane EUR.

Această rezervă este utilizată pentru finanțarea ajutorului umanitar, a gestionării civile a crizelor și a operațiilor de protecție în țări care nu sunt membre ale UE, pentru a face față unor evenimente neprevăzute.

Fondul de solidaritate al UE

Plafon: 500 de milioane EUR

Acest fond este conceput pentru a furniza asistență financiară în caz de catastrofe majore într-un stat membru sau într-o țară care desfășoară negocieri de aderare cu UE.

În martie 2020, Consiliul a modificat domeniul de aplicare al Fondului de solidaritate al UE pentru a include urgențele din domeniul sănătății publice. Acest lucru va ajuta statele membre și țările în curs de aderare să răspundă nevoilor imediate ale cetățenilor în timpul pandemiei cauzate de coronavirus.

Instrumentul de flexibilitate

Plafon: 471 de milioane EUR

Acest instrument este utilizat pentru nevoi clar identificate, care nu pot fi finanțate în limitele plafoanelor CFM.

Fondul european de ajustare la globalizare

Fondul poate mobiliza până la un cuantum anual de 150 de milioane EUR.

Fondul este menit să îi sprijine pe lucrătorii disponibilizați – în urma schimbărilor structurale majore ale configurației comerțului mondial sau în urma crizei financiare și economice mondiale – în eforturile lor de a-și găsi un nou loc de muncă.

Marja pentru situații neprevăzute

Este un instrument de ultimă instanță utilizat pentru a răspunde unor situații neprevăzute. Acesta reprezintă 0,03% din venitul național brut al UE, mai exact în jur de 4 miliarde EUR.

Orice cuantum pus la dispoziție se compensează în întregime printr-o scădere corespunzătoare a plafoanelor de cheltuieli ale CFM pentru exercițiul în curs sau pentru exercițiile viitoare.

O flexibilitate specifică pentru a aborda șomajul în rândul tinerilor și a consolida cercetarea

Redefinirea priorităților a permis cheltuirea unei sume suplimentare de 2,543 miliarde EUR pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor și cercetare.

Suma prevăzută este compensată integral în cadrul rubricilor și/sau între rubrici pentru a menține nemodificate plafoanele anuale totale și alocările totale pe rubrici.

Veniturile UE: resurse proprii 2014-2020

La 26 mai 2014, Consiliul a adoptat decizia actuală privind resursele proprii.

Conform acestor norme, UE poate colecta resurse proprii pentru plăți până la un plafon de 1,20% din totalul veniturilor naționale brute (VNB) ale tuturor statelor membre.

În actualul ciclu bugetar de șapte ani, au fost stabilite următoarele tipuri de resurse proprii:

  • resurse proprii tradiționale: în principal, taxe vamale și cotizații pentru zahăr
  • resurse proprii bazate pe TVA: o rată uniformă de 0,3% aplicată bazei TVA-ului fiecărui stat membru în parte, baza impozabilă a TVA-ului fiind plafonată la 50% din VNB pentru fiecare țară
  • resurse proprii bazate pe VNB: rezultând dintr-o rată uniformă aplicată venitului național brut al statelor membre; această rată este ajustată în fiecare an, în vederea echilibrării veniturilor și cheltuielilor

Costuri de colectare

Statele membre ale UE sunt responsabile de colectarea resurselor proprii tradiționale și de punerea acestora la dispoziția Comisiei.

În perioada 2014-2020, acestea rețin 20% din resursele proprii tradiționale plătite Comisiei sub formă de costuri de colectare.

Corecții

Unele țări primesc rambursări sau reduceri, care servesc la reducerea diferenței dintre sumele pe care le plătesc la bugetul UE și sumele pe care le primesc de la acesta. Corecțiile pentru perioada 2014-2020 sunt detaliate mai jos.

Corecția în favoarea Regatului Unit: în valoare de 5 miliarde EUR în 2018

Regatului Unit i se rambursează 66% din diferența dintre contribuția sa la bugetul UE și suma care i se returnează de la buget.

Celelalte statele membre ale UE suportă în comun costul corecției în favoarea Regatului Unit, proporțional cu ponderea lor relativă în VNB-ul UE. Cu toate acestea, „corecții la corecție” – astfel cum sunt cunoscute în mod obișnuit – au fost acordate unui număr de patru state membre:

  • Germania
  • Austria
  • Țările de Jos
  • Suedia

Începând cu anul 2002, aceste state membre plătesc doar 25% din cota lor normală de finanțare a corecției în favoarea Regatului Unit.

Corecții forfetare

Corecțiile forfetare – sau reduceri ale contribuțiilor anuale bazate pe VNB – au fost acordate pentru patru state membre în perioada 2014-2020 (la prețurile din 2011):

  • Danemarca – 130 de milioane EUR
  • Țările de Jos – 695 de milioane EUR
  • Suedia – 185 de milioane EUR
  • Austria – 30 de milioane EUR în 2014, 20 de milioane EUR în 2015 și 10 milioane EUR în 2016

Cotă redusă de TVA

O cotă redusă de TVA – de 0,15% în loc de 0,3% – se aplică pentru trei state membre:

  • Germania
  • Țările de Jos
  • Suedia

A se vedea și

Subiecte