Skip to content

Cinci motive pentru a acorda importanță rezistenței la antimicrobiene (RAM)

Rezistența la antimicrobiene (RAM) apare atunci când un microorganism supraviețuiește în pofida faptului că este expus la medicamente concepute pentru a-l inhiba sau ucide.

Utilizarea excesivă și utilizarea abuzivă a antimicrobienelor sunt principalii factori determinanți ai RAM. Antimicrobienele - inclusiv antibioticele, antiviralele, antifungicele și antiparaziticele - sunt medicamente utilizate pentru prevenirea și tratarea infecțiilor la oameni, animale sau plante.

Acesta este modul în care apare de obicei RAM:

utilizarea necorespunzătoare a antimicrobienelor → bacteriile dezvoltă rezistență → antimicrobienele devin mai puțin eficace → bolile se răspândesc mai ușor

La 13 iunie 2023, Consiliul a adoptat o recomandare de combatere a RAM. Inițiativa urmărește să promoveze utilizarea responsabilă a antimicrobienelor, să îmbunătățească prevenirea și controlul infecțiilor și să intensifice cercetarea și inovarea, printre alte acțiuni.

1. Bacteriile rezistente infectează circa 800 000 de persoane pe an

În 2020, peste 800 000 de persoane au fost infectate cu bacterii rezistente la antibiotice în Europa. Printre bolile rezultate s-au numărat pneumonia, infecțiile sangvine și infecțiile intraabdominale.

În pofida unei ușoare scăderi în 2020, numărul de infecții este în creștere

Această diagramă prezintă numărul estimat de infecții cu bacterii rezistente la antibiotice în UE și în Spațiul Economic European (SEE).

Versiunea text

Diagramă liniară a numărului de infecții cu bacterii rezistente la antibiotice în UE și SEE în perioada 2016-2020.

Numărul infecțiilor crește în fiecare an între 2016 și 2019, cu 685 433 de infecții în 2016 și 865 767 în 2019. În 2020, numărul infecțiilor este mai scăzut, ceea ce s-ar putea datora modificării practicilor de supraveghere sau de asistență medicală în timpul pandemiei de COVID-19 și prin măsurile luate pentru a controla răspândirea virusului.

Potrivit OCDE, 70 % din infecții apar în unitățile sanitare. RAM compromite intervențiile chirurgicale, transplanturile, terapia intensivă și sănătatea persoanelor cu sisteme imunitare slăbite, cum ar fi pacienții bolnavi de cancer, pentru care o simplă infecție poate cauza moartea.

Copiii cu vârsta sub 12 luni și adulții cu vârsta de peste 70 de ani sunt grupurile cele mai vulnerabile. Bărbații sunt, de asemenea, mai susceptibili decât femeile să dezvolte infecții rezistente.

2. 100 de persoane au murit zilnic din cauza RAM în Europa în 2020

Unele infecții care puteau fi vindecate în trecut au devenit dificil sau chiar imposibil de tratat. Dacă RAM continuă să se dezvolte, tăieturile mici și infecțiile și intervențiile chirurgicale minore pot pune viața în pericol.

Infecțiile rezistente la medicamente ucid 35 000 de persoane în fiecare an

Această diagramă prezintă numărul estimat de decese datorate infecțiilor cu bacterii rezistente la antibiotice în UE și în SEE.

Versiunea text

Diagramă de arie cu numărul de decese datorate infecțiilor cu bacterii rezistente la antibiotice în UE și SEE în perioada 2016-2020. Numărul deceselor crește în fiecare an între 2016 și 2019, cu 30 730 de decese în 2016 și 38 710 în 2019.

În 2020, numărul deceselor scade, ajungând la 35 813. 35 813 este aproximativ numărul de pasageri care încap în 13 nave de croazieră.

Grecia și Italia au înregistrat cele mai ridicate rate ale mortalității

Acest grafic prezintă numărul estimat de decese imputabile RAM la 100 000 de persoane pe țară în 2020.

Versiunea text

O diagramă cu bare a numărului de decese imputabile rezistenței la antimicrobiene la 100 000 de persoane în țările UE și SEE.

În diagramă, Grecia se evidențiază ca fiind țara cu cea mai mare rată a mortalității, cu 20 de decese la 100 000 de persoane, urmată de Italia, cu 19 decese la 100 000 de persoane.

Norvegia și Țările de Jos sunt țările cu cele mai scăzute rate ale mortalității, ambele înregistrând 2 decese la 100 000 de persoane.

Media UE este de 6 decese la 100 000 de persoane.

3. RAM este prezentă în animale, alimente, plante și mediu

Antimicrobienele sunt utilizate, de asemenea, pentru tratarea animalelor de fermă, a acvaculturii și a animalelor. De asemenea, antimicrobienele ajung în mediu prin urină și excreții umane și animale, eliminarea necorespunzătoare a medicamentelor și utilizarea gunoiului de grajd contaminat în agricultură. Prin urmare, reziduurile sunt prezente, de asemenea, în sol, în apă și în plante, ceea ce sporește riscul de contaminare suplimentară.

Consumul de antibiotice la oameni este în prezent mai mare decât la animalele de la care se obțin produse alimentare

Diagrama de mai jos prezintă consumul de antimicrobiene la animalele de fermă, în comparație cu oamenii. Utilizarea antibioticelor la animalele de la care se obțin produse alimentare este în scădere.

Versiunea text

O diagramă liniară a consumului de antimicrobiene la animalele de fermă, în comparație cu oamenii.

Utilizarea antibioticelor la animalele de la care se obțin produse alimentare scade de la 154,7 mg de ingredient antimicrobian activ pe kg de biomasă în 2014 până la 104,8 mg în 2018, în timp ce utilizarea la oameni crește de la 125,3 mg în 2014 la 131,7 mg în 2018.

Deși consumul la animale este în scădere, utilizarea abuzivă pune în continuare în pericol atât animalele, cât și oamenii, deoarece animalele pot transmite oamenilor bacterii rezistente prin contact direct sau prin lanțul alimentar.

4. Combaterea bacteriilor rezistente presupune costuri medicale substanțiale

Costul estimat al RAM pentru sistemele de sănătate din Europa este de 1,1 miliarde EUR pe an.

Atunci când o infecție nu răspunde unui tratament antimicrobian de primă linie (cea mai eficace și mai sigură opțiune de tratament pentru pacient), profesioniștii din domeniul sănătății recurg la alternative mai costisitoare, cum ar fi medicamentele de linia a doua și a treia (ultimele opțiuni de tratament disponibile). Complicațiile sau durata mai lungă a unei boli sau a unui tratament necesită uneori spitalizări mai lungi, cu costurile aferente.

Rezistența la antibioticele de ultimă instanță este în creștere

Această diagramă arată că RAM la antibioticele de linia a doua și a treia, utilizate atunci când bacteriile sunt rezistente la antibiotice comune, este ridicată și se preconizează că va continua să crească în țările UE/SEE. Dacă nu se iau măsuri eficace, RAM va genera, potrivit experților, o sarcină sanitară și economică semnificativă.

Versiunea text

O diagramă liniară a rezistenței antimicrobiene la antibioticele de primă linie, de linia a doua și a treia, în care se preconizează că rezistența la antibioticele de primă linie va scădea cu 11 % în 2050, comparativ cu 2005, iar rezistența la antibioticele de linia a doua și a treia va crește cu 72 % și, respectiv, 119 % până în 2050, comparativ cu 2005.

5. RAM dăunează economiei

Bolile prelungite și mortalitatea au un impact direct asupra economiilor noastre. RAM poate perturba, de asemenea, comerțul cu animale de fermă și produse animaliere, deoarece afectează sănătatea și bunăstarea animalelor și, prin urmare, productivitatea acestora.

O mai mare rezistență la antimicrobiene reprezintă un impact mai mare asupra PIB-ului mondial

Această diagramă arată potențialele pierderi economice care rezultă din impactul RAM asupra sănătății lucrătorilor și a sănătății animalelor, în cazul în care nu se iau măsuri eficace.

Versiunea text

O diagramă liniară a potențialelor pierderi economice care rezultă din impactul rezistenței la antimicrobiene asupra sănătății lucrătorilor și a sănătății animalelor, în cazul în care nu se iau măsuri eficace.

Într-un scenariu optimist cu o rezistență la antimicrobiene scăzută, se preconizează că sarcina economică va fi semnificativă, cu o pierdere la nivelul PIB-ului mondial de 1,1 % în 2050.

Într-un scenariu pesimist cu o rezistență la antimicrobiene ridicată, se preconizează că costurile economice vor fi severe, cu o pierdere la nivelul PIB-ului mondial de 3,8 % în 2050.

Ultima revizuire: 29 august 2025