Regulamentul privind industria „zero net”: un punct de referință pentru capacitatea de fabricare de produse tehnologice strategice „zero net”
UE va intensifica producția de tehnologii curate pe teritoriul său.
În mai 2024, Consiliul a adoptat Regulamentul privind industria „zero net”.
Aceasta va accelera atât progresele către obiectivele UE pentru 2030 în materie de climă și energie, cât și tranziția către neutralitatea climatică și, în același timp:
- va stimula competitivitatea industriei UE
- va crea locuri de muncă de calitate
- va sprijini eforturile UE de a deveni independentă din punct de vedere energetic
Regulamentul privind industria „zero net”: un punct de referință pentru capacitatea de fabricare de produse tehnologice strategice „zero net”
Obiectivele Regulamentului privind industria „zero net”:
- promovarea investițiilor în capacitatea de producție a principalelor produse care asigură îndeplinirea obiectivelor de neutralitate climatică ale UE
- crearea unui cadru juridic simplu pentru industriile „zero net” din UE
- acoperirea a 40% din nevoile interne ale UE cu tehnologii curate produse pe plan intern până în 2030
Aceste obiective au fost stabilite în contextul eforturilor de îndeplinire a obiectivului neutralității climatice prin reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 comparativ cu nivelurile din 1990.
Lista tehnologiilor strategice „zero net” are la bază trei criterii:
- tehnologii „zero net” mature
- o contribuție la decarbonizare și competitivitate
- existența unui risc la adresa securității aprovizionării
Exemple de tehnologii strategice „zero net”
- Tehnologii solare fotovoltaice și tehnologii termosolare
- Obiective privind o capacitate fotovoltaică solară nou instalată de peste 320 GW până în 2025 și de 600 GW până în 2030.
- Ar putea genera: o contribuție anuală la PIB în valoare de 60 de miliarde EUR în Europa și 400 000 de noi locuri de muncă
- Energie eoliană onshore și energie din surse regenerabile offshore
- Capacitatea urmează să crească de la 204 GW în 2022 la peste 500 GW în 2030
- Până în 2030, ponderea surselor regenerabile de energie va fi de cel puțin 42,5%
- Baterii
Obiective de colectare:
-
- obiectivele privind bateriile portabile sunt de 63% în 2027 și de 73% până în 2030
- în cazul bateriilor provenite de la mijloace de transport ușoare, obiectivele sunt de 51% în 2028 și de 61% până în 2030
- obiectivele de recuperare a materialelor în cazul litiului vor fi de 50% până în 2027 și de 80% până în 2030
- Pompe de căldură
- 2021: clădiri existente care utilizează pompe de căldură = 2 milioane de unități
- 2025: clădiri existente care utilizează pompe de căldură = 3 milioane de unități + 1,2 milioane de unități reprezentând clădiri noi
- 2030: clădiri existente care utilizează pompe de căldură = 5 milioane de unități + 1,5 milioane de unități reprezentând clădiri noi
- până în 2030, conform previziunilor, pompele de căldură vor diminua cererea de gaz a Europei pentru încălzirea clădirilor cu cel puțin 21 de miliarde de metri cubi
- Hidrogen din surse regenerabile
- hidrogenul reprezintă circa 2% din mixul energetic al UE
- până în 2050, hidrogenul ar putea reprezenta 20% din mixul energetic al UE. Din acești 20%, ar putea fi acoperită cererea de energie în transporturi în proporție de 20-50%, iar cererea din industrie în proporție de 5-20%
- Biometan și biogaz
- în 2021, producția de biogaz și biometan a echivalat cu consumul de gaze naturale al Belgiei: 196 TWh.
- Până în 2030, producția de biometan a UE trebuie să atingă cifra de 35 de miliarde de metri cubi pe an
- Captarea și stocarea CO2 (CSC)
- Se preconizează că CSC va crește la 80 de milioane de tone de CO2 în 2030 și că va ajunge la cel puțin 300 de milioane de tone în 2040
- capacitate anuală de injectare de cel puțin 50 de milioane de tone de CO2 în situri de stocare situate în UE, în zonele economice exclusive ale acesteia sau pe platoul său continental
- Tehnologii din domeniul rețelelor electrice
- În 2024, 77% dintre consumatorii europeni vor avea un contor inteligent de energie electrică, iar 44% vor avea un astfel de contor pentru gaz
CUM:
- procese mai rapide de acordare a autorizațiilor pentru construirea, extinderea, modificarea și exploatarea proiectelor de producere de tehnologie „zero net”
- 12 luni pentru proiectele reprezentând o producție anuală sub 1 GW
- 18 luni pentru proiecte mai mari
- sprijin din partea unui „ghișeu unic”
- un cadru juridic simplu pentru industriile „zero net” din UE
- promovarea inovării: statele membre vor putea sprijini inovarea prin crearea de spații de testare în materie de reglementare pentru tehnologiile „zero net” în vederea susținerii inovării în stadiile incipiente
- acces la piețe prin stimularea cererii consumatorilor și a achizițiilor publice
- platforma Europa „zero net” ca mecanism de coordonare pentru discuții, schimburi de informații și de bune practici cu privire la aspecte legate de acest regulament
- consolidarea competențelor (academii de competențe): crearea forței de muncă calificate și a locurilor de muncă de calitate necesare pentru industria „zero net” în Europa
Piața mondială
Piața mondială a tehnologiilor „zero net” valorează circa 600 de miliarde EUR pe an până în 2030
Sursă: Comisia Europeană, Edelman Global Advisory, Carbon Gap
Ultima revizuire: 3 februarie 2025