Skip to content

Politica industrială a UE

Politica industrială a UE urmărește să consolideze competitivitatea industriei UE și să promoveze o economie mai durabilă, mai rezilientă și mai digitalizată, care să creeze locuri de muncă.

Strategia industrială pentru Europa

UE urmărește să sporească competitivitatea la nivel mondial a industriilor sale și să le transforme în catalizatori ai schimbării, inovării și creșterii.

Strategia industrială pentru Europa se axează pe trei domenii:

  • abordarea dependențelor strategice ale UE
  • consolidarea rezilienței pieței unice
  • accelerarea tranziției verzi și a celei digitale

În cadrul Planului industrial al Pactului verde au fost propuse inițiative suplimentare pentru a accelera tranziția industriei către zero emisii nete și a plasa Europa pe calea către neutralitatea climatică.

În plus, în cadrul Busolei pentru competitivitate, Comisia a propus un pact pentru o industrie curată și act legislativ privind accelerarea activității industriale, pentru a-i ajuta producătorii să treacă la producția și tehnologiile curate, pentru a stimula capacitatea de producție și pentru a spori creșterea și competitivitatea UE.

Autonomia strategică

Autonomia strategică înseamnă reducerea dependenței UE de alte regiuni în ceea ce privește, de exemplu, materialele și tehnologiile critice, alimentele, infrastructura și securitatea.

Este, de asemenea, o ocazie de a dezvolta piețe, produse și servicii și de a stimula competitivitatea în UE.

Strategia industrială propune:

  • depunerea de eforturi în vederea diversificării parteneriatelor internaționale care să contribuie la consolidarea rezilienței economice prin investiții și comerț
  • sprijinirea unor noi alianțe industriale în domenii strategice care atrag investitori privați și contribuie la crearea de locuri de muncă
  • monitorizarea dependențelor strategice

Materii prime critice

Regulamentul privind materiile prime critice, adoptat în martie 2024, urmărește:

  • creșterea și diversificarea aprovizionării UE cu materii prime critice
  • îmbunătățirea circularității, inclusiv a reciclării
  • sprijinirea cercetării și a inovării privind eficiența utilizării resurselor și dezvoltarea de înlocuitori

UE a stabilit următoarele obiective pentru 2030 în ceea ce privește consumul anual al UE:

  • cel puțin 10% din extracția în UE
  • cel puțin 40% din prelucrarea în UE
  • cel puțin 25% din reciclarea internă
Ilustrație înfățișând o turbină eoliană, o casă cu panouri solare și un avion, însoțite de câte un element chimic precum borul, galiul, magneziul și scandiul.
Regulamentul privind materiile prime critice (Infografic)

Regulamentul privind materiile prime critice (Infografic)

Industria cipurilor

Regulamentul european privind cipurile abordează principalele provocări cu care se confruntă industria semiconductorilor și urmărește:

  • atenuarea deficitelor
  • îmbunătățirea securității aprovizionării UE și reducerea dependenței de actori străini
  • crearea de locuri de muncă de bună calitate și de oportunități de afaceri

Obiectivul este de a dubla cota de piață a UE la nivel mondial în domeniul semiconductorilor până în 2030.

Industria cipurilor în UE

Industria cipurilor în UE

Reziliența pieței unice

UE a adoptat Regulamentul privind situațiile de urgență pe piața internă și reziliența pieței interne, care oferă un cadru structurat pentru anticiparea perturbărilor semnificative de pe piața internă a UE, pregătirea pentru acestea și răspunsul la acestea.

Prin acest act, UE urmărește:

  • să își consolideze piața internă prin punerea în aplicare a unor măsuri proactive care să permită răspunsuri eficace în situații de urgență
  • să protejeze lanțurile de aprovizionare critice
  • să asigure continuitatea liberei circulații a bunurilor, a serviciilor și a persoanelor

Tranziția verde și tranziția digitală

Industria UE joacă un rol central în tranziția verde și în cea digitală.

Industria UE contribuie la dezvoltarea de noi tehnologii, produse, servicii, piețe și modele de afaceri. De asemenea, ea profilează noi tipuri de locuri de muncă, care vor necesita noi competențe.

Produse bazate pe tehnologie „zero net”

Datorită Regulamentului privind industria „zero net”, UE va intensifica producția de tehnologii curate pe teritoriul său.

Aceste noi norme vor facilita condițiile pentru investiții în tehnologiile verzi.

Obiectivul este acela de a acoperi 40% din nevoile UE cu produse tehnologice strategice „zero net”, cum ar fi panouri solare fotovoltaice, turbine eoliene, baterii și pompe de căldură.

Actul legislativ va accelera progresele în direcția atingerii obiectivelor UE în materie de climă și energie, stimulând în același timp competitivitatea industriei UE, creând locuri de muncă de calitate și sprijinind eforturile UE de a deveni independentă din punct de vedere energetic.

Ilustrație reprezentând coșuri industriale și turbine eoliene offshore
Regulamentul privind industria „zero net”: un punct de referință pentru capacitatea de fabricare de produse tehnologice strategice „zero net” (Infografic)

Regulamentul privind industria „zero net”: un punct de referință pentru capacitatea de fabricare de produse tehnologice strategice „zero net” (Infografic)

Piața energiei electrice

Reforma organizării pieței energiei electrice urmărește:

  • să reducă dependența prețurilor energiei electrice de prețurile volatile ale combustibililor fosili
  • să protejeze consumatorii de creșterile bruște ale prețurilor
  • să accelereze implementarea energiei din surse regenerabile

În același timp, reforma va asigura întreprinderilor mai multă stabilitate și competitivitate.

Colaj prezentând un grafic cu linie verde cu pictograme energetice și diverse prețuri și un bec în care apare o monedă de un euro, simbolizând evoluția costurilor energiei electrice.
Reforma pieței energiei electrice

Reforma pieței energiei electrice

A se vedea și

O hartă a UE care ilustrează circulația persoanelor și a mărfurilor dintr-o țară în alta.
Piața unică

Piața unică

Diagramă circulară care seamănă cu o busolă, cu straturi concentrice multiple. Fundalul constă într-o grilă și linii fine de grafic financiar.
Busola pentru competitivitate

Busola pentru competitivitate

Regulamentul privind situațiile de urgență pe piața internă și reziliența pieței interne

Regulamentul privind situațiile de urgență pe piața internă și reziliența pieței interne

Ultima revizuire: 9 martie 2026