"Utilizăm cookie-uri pentru a vă îmbunătățiți experiența de navigare. Cookie-urile necesare au rolul de a susține funcții esențiale ale site-ului Consiliului. Cookie-urile opționale ne ajută să realizăm rapoarte statistice anonime și agregate pentru a răspunde mai bine nevoilor dvs.
Cu permisiunea dvs., vom folosi cookie-uri pentru a produce date agregate și anonime privind navigarea și comportamentul vizitatorilor pe site-ul nostru. Vom folosi aceste date pentru a vă îmbunătăți experiența de utilizare a site-ului nostru.
Consiliul Competitivitate (Piață Internă și Industrie), 26 februarie 2026
Principalele rezultate
Raportul anual pentru 2026 privind piața unică și competitivitatea
Miniștrii au discutat raportul anual pentru 2026 privind piața unică și competitivitatea, prezentat de Comisie la 30 ianuarie 2026. Aceștia au luat act de provocările evidențiate în raport, printre care sarcinile administrative, reglementarea excesivă și barierele rămase, cum ar fi cele „10 bariere teribile”. Au fost menționate, de asemenea, prețurile ridicate la energie, costurile legate de schema de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) și dependențele de materiile prime critice. Mulți au îndemnat la trecerea de la strategie la acțiune, încă de anul acesta.
Mai mulți miniștri au solicitat adoptarea rapidă a celui de al 28-lea regim juridic al societăților comerciale, crearea unei uniuni a piețelor de capital reale, noi acorduri comerciale și punerea în aplicare a unor măsuri în temeiul Regulamentului privind materiile prime critice, cum ar fi extracția și reciclarea materiilor prime situate în UE. De asemenea, în unele intervenții s-a atras atenția asupra „suprareglementării” (adăugarea de norme naționale inutile) și s-a remarcat că unele probleme de pe piața internă decurg din acțiunile statelor membre.
Miniștrii au identificat sectoarele cu dependențele cele mai importante și care necesită o atenție deosebită, cum ar fi oțelul și aluminiul, semiconductorii, bateriile, medicamentele sau industria autovehiculelor.
Această resursă este disponibilă momentan doar în următoarele limbi:
Miniștrii au făcut schimb de opinii privind planurile de urgență pentru reziliența industrială, acțiunile ulterioare planurilor de acțiune industrială pentru industria siderurgică, industria autovehiculelor și industria chimică din Europa în cadrul Pactului pentru o industrie curată.
Majoritatea miniștrilor au salutat planurile sectoriale propuse și au solicitat punerea în aplicare rapidă, în timp ce unii au subliniat necesitatea de a simplifica legislația transsectorială, cum ar fi cerințele de autorizare. Prețurile ridicate la energie au fost identificate ca fiind un aspect-cheie pentru îmbunătățirea competitivității în toate cele trei sectoare.
În ceea ce privește autoturismele, marea majoritate a miniștrilor au pledat pentru revizuirea mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM) și a schemei de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), deși opiniile cu privire la modificările necesare diferă substanțial. Mai multe delegații au solicitat o revizuire specifică a Regulamentului REACH și și-au exprimat sprijinul pentru pachetul privind sectorul autovehiculelor și flexibilitatea privind emisiile de CO2 ale vehiculelor noi și pentru Strategia pentru stimularea producției de baterii, însă opiniile cu privire la alte propuneri, cum ar fi parcurile auto ale întreprinderilor, au variat. În ceea ce privește substanțele chimice, majoritatea miniștrilor au salutat Alianța pentru substanțe chimice. În ceea ce privește oțelul, s-a exprimat o preocupare majoră în legătură cu supraproducția din țările terțe, mulți miniștri solicitând utilizarea instrumentelor de apărare comercială. În plus, mai mulți dintre aceștia au subliniat necesitatea de a menține deșeurile metalice în UE și de a crea o piață a materiilor prime secundare.
Miniștrii au adoptat concluzii ale Consiliului privind Agenda 2030 pentru protecția consumatorilor, pe care Comisia a prezentat-o la 19 noiembrie 2025. Concluziile solicită consolidarea protecției consumatorilor (în special în comerțul electronic), promovarea consumului durabil, o mai bună asigurare a respectării legislației și o cooperare mai strânsă între statele membre.
Protecția consumatorilor și competitivitatea sunt două fețe ale aceleiași monede. Pentru a proteja consumatorii în era digitală, trebuie să contracarăm practicile dăunătoare și riscurile din mediul online, să asigurăm un consum durabil și să consolidăm asigurarea respectării legislației la nivel transfrontalier. Numai prin acțiuni îndrăznețe în aceste domenii putem construi o piață europeană mai echitabilă, mai verde și mai sigură pentru toți consumatorii.
Mihalis Damianos, ministrul energiei, comerțului și industriei al Republicii Cipru
Miniștrii au desfășurat o dezbatere de orientare privind Fondul european pentru competitivitate, care este o componentă esențială a bugetului pe termen lung al UE pentru perioada 2028-2034 (viitorul cadru financiar multianual sau CFM). Statele membre au salutat acest fond ca instrument important de promovare a investițiilor și a inovării. Cu toate acestea, s-a pus problema dacă fondul ar trebui să acorde prioritate proiectelor bazate exclusiv pe excelență sau dacă ar trebui să ia în considerare și echilibrul geografic.
Mulți miniștri au subliniat necesitatea ca fondul să fie ușor de utilizat și să ofere orientări specifice și sprijin IMM-urilor pe întreg parcursul de investiții. Aceștia au subliniat importanța sprijinirii proiectelor de-a lungul întregului lanț de aprovizionare. În plus, multe delegații au evidențiat importanța unei legături strânse între acest fond și Orizont Europa, cadrul de cercetare și inovare al UE, pentru asigurarea unui sprijin continuu pentru proiectele inovatoare, de la stadiul de prototip până la implementarea industrială.
Mai multe delegații au subliniat că este important ca fondul să atragă investiții private și să reducă riscurile. Acestea au propus implicarea băncilor naționale de investiții pentru a sprijini investițiile locale și au recomandat valorificarea experienței programelor de investiții precum actualul InvestEU pentru a contribui la mobilizarea finanțării private.
IMM-urile reprezintă o parte esențială a tuturor lanțurilor valorice din UE și trebuie integrate în lanțurile valorice colaborative de cercetare și producție, astfel încât ecosistemele noastre industriale să fie reziliente și eficiente. Competitivitatea noastră vine din integrarea IMM-urilor în întregul lanț de aprovizionare, iar Fondul european pentru competitivitate poate oferi instrumente mai simple IMM-urilor pentru a participa la program și a se dezvolta.
Mihalis Damianos, ministrul energiei, comerțului și industriei al Republicii Cipru
Asumarea în comun a responsabilității pentru eliminarea barierelor de pe piața unică
În timpul prânzului, miniștrii au făcut schimb de opinii privind asumarea în comun a responsabilității pentru eliminarea barierelor de pe piața unică. Președinția cipriotă a pregătit o notă pentru a orienta discuțiile, în cadrul căreia miniștrii sunt invitați să își împărtășească opiniile cu privire la următoarele chestiuni: deficiențele Comisiei și responsabilitățile statelor membre; foaia de parcurs „O singură Europă, o singură piață” și planul de acțiune aferent; reforme ușor de pus în aplicare (cu rezultate ușor de obținut) în domeniul serviciilor, care pot oferi îmbunătățiri rapide și vizibile pentru întreprinderi, posibile termene obligatorii pentru abordarea celor „10 bariere teribile” și, în cele din urmă, măsuri specifice pentru sectoare specifice.
Delegația poloneză a informat miniștrii cu privire la rezultatele reuniunii alianței ministeriale pentru industriile energointensive.
Delegațiile cehă, estoniană, finlandeză, irlandeză și letonă au făcut pentru miniștri o prezentare intitulată „O politică eficace în domeniul concurenței este o piatră de temelie a unei piețe unice funcționale, reziliente și competitive”.
Delegația belgiană a informat miniștrii cu privire la protejarea competitivității industriale printr-o abordare pragmatică și neutră din punct de vedere tehnologic a hidrogenului în temeiul RED III.
Acreditarea de presă pentru summiturile internaționale desfășurate în afara Uniunii Europene va fi gestionată de autoritățile guvernamentale din țara-gazdă.
