"Utilizăm cookie-uri pentru a vă îmbunătățiți experiența de navigare. Cookie-urile necesare au rolul de a susține funcții esențiale ale site-ului Consiliului. Cookie-urile opționale ne ajută să realizăm rapoarte statistice anonime și agregate pentru a răspunde mai bine nevoilor dvs.
Cu permisiunea dvs., vom folosi cookie-uri pentru a produce date agregate și anonime privind navigarea și comportamentul vizitatorilor pe site-ul nostru. Vom folosi aceste date pentru a vă îmbunătăți experiența de utilizare a site-ului nostru.
Consiliul Afaceri Economice și Financiare, 17 februarie 2026
Principalele rezultate
O uniune a economiilor și a investițiilor
Încă de la început, președinția cipriotă și-a propus să facă Europa mai competitivă, ca pilon central al agendei sale. Așa cum a reieșit după reuniunea liderilor UE de săptămâna trecută, acest impuls politic este împărtășit de toate statele membre. Uniunea economiilor și a investițiilor, inclusiv pachetul privind pensiile pe care l-am discutat astăzi, este un instrument-cheie pentru a stimula fluxurile de capital și pentru a ne ajuta să facem Europa puternică, inovatoare și dinamică din punct de vedere economic.
Makis Keravnos, ministrul de finanțe al Republicii Cipru
Miniștrii au desfășurat un schimb de opinii cu privire la pachetul privind pensiile suplimentare – un element-cheie al uniunii economiilor și a investițiilor. Pachetul urmărește să contribuie la îmbunătățirea veniturilor din pensii ale cetățenilor, stimulând în același timp competitivitatea UE.
Mai precis, pachetul modifică Regulamentul privind un produs paneuropean de pensii personale (PEPP) și Directiva privind instituțiile pentru furnizarea de pensii ocupaționale.
Reforma ar trebui să facă pensiile suplimentare mai atractive și mai accesibile pentru cetățenii UE și, în același timp, să contribuie la finanțarea economiei.
În timpul discuției, miniștrii și-au exprimat sprijinul general pentru propunerile Comisiei de îmbunătățire a cadrului UE privind pensiile suplimentare. Aceștia au evidențiat mai ales potențialul pachetului de a asigura o pensionare adecvată pentru cetățenii UE, de a mobiliza economii private pe termen lung care pot contribui la stimularea investițiilor în UE și de a sprijini sustenabilitatea economiei în general.
În același timp, miniștrii au insistat asupra necesității de a respecta competențele statelor membre, cum ar fi în domeniul dreptului social și al dreptului muncii. Ei au subliniat și nevoia de proporționalitate pentru actorii mai mici de pe piață și au solicitat clarificări în legătură cu propunerea de a se include în cadrele naționale o dispoziție privind tratamentul fiscal nediscriminatoriu pentru PEPP.
Lucrările privind pachetul vor continua acum atât la nivel tehnic, cât și la nivel politic. Președinția cipriotă va încerca să identifice o bază comună, ținând seama totodată de marea diversitate a sistemelor naționale de pensii din statele membre.
Consiliul a decis să activeze clauza derogatorie națională în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere (PSC) pentru Austria. Această măsură va ajuta Austria să realizeze tranziția către creșterea cheltuielilor pentru apărare la nivel național, asigurând în același timp sustenabilitatea datoriei.
Clauza derogatorie națională permite unui stat membru să se abată temporar de la cerințele bugetare ca răspuns la circumstanțe excepționale aflate în afara controlului său, asigurând în același timp sustenabilitatea datoriei. Prin urmare, statele membre pot înregistra deficite mai mari fără a se considera că încalcă normele bugetare prevăzute în PSC.
Clauza acoperă o perioadă de patru ani și permite o flexibilitate de maximum 1,5% din PIB. În urma deciziei de astăzi, numărul de state membre ale UE care au recurs la clauza derogatorie națională în vederea creșterii cheltuielilor lor naționale pentru apărare se ridică la 17.
Ca punct care nu face obiectul dezbaterii, Consiliul a decis să adauge două țări – Insulele Turks și Caicos și Vietnamul – pe lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale.
Lista este un instrument care face parte din eforturile UE de promovare a bunei guvernanțe fiscale la nivel mondial. Aceasta este alcătuită din țări care nu respectă standardele fiscale internaționale convenite sau care nu și-au îndeplinit angajamentele privind buna guvernanță fiscală într-un anumit interval de timp.
De asemenea, Consiliul a eliminat de pe listă trei țări – Fiji, Samoa și Trinidad și Tobago. Aceste jurisdicții respectă în prezent toate criteriile procesului.
În urma actualizării de astăzi, lista cuprinde 10 jurisdicții:
Samoa Americană
Anguilla
Guam
Palau
Panama
Rusia
Insulele Turks și Caicos
Insulele Virgine Americane
Vanuatu
Vietnam
Consiliul a aprobat și documentul obișnuit privind situația actuală (anexa II), care reflectă cooperarea în curs a UE cu partenerii săi internaționali și angajamentele acestor țări de a-și reforma legislația pentru a adera la standardele convenite de bună guvernanță fiscală.
Consiliul a aprobat recomandarea Consiliului privind politica economică a zonei euro pentru 2026.
Recomandarea abordează aspecte-cheie pentru funcționarea zonei euro. Obiectivul este de a integra mai bine dimensiunea națională și cea a zonei euro ale guvernanței economice a UE.
Consiliul European va fi invitat să aprobe recomandarea în cadrul reuniunii sale din martie. Ulterior, Consiliul va putea să treacă la adoptarea sa formală.
Consiliul a aprobat orientările sale pentru bugetul anual al UE pentru 2027, care oferă Comisiei o orientare politică pentru elaborarea proiectului de propunere pentru bugetul pe anul viitor. Este vorba de ciclul bugetar anual final al cadrului financiar multianual (CFM) al UE pentru perioada 2021-2027.
Printre altele, orientările Consiliului insistă asupra faptului că bugetul pentru 2027 ar trebui să fie realist, adaptat nevoilor reale, să asigure o gestiune bugetară prudentă și să lase marje suficiente în cadrul plafoanelor CFM pentru a face față unor circumstanțe neprevăzute și pentru a aborda provocările cu care se confruntă UE.
Consiliul a adoptat și o recomandare referitoare la descărcarea de gestiune care trebuie acordată Comisiei cu privire la execuția bugetului general al UE pentru exercițiul financiar 2024, care va fi transmisă Parlamentului European.
Consiliul a adoptat decizii de punere în aplicare de aprobare a modificărilor specifice transmise de Lituania aplicate planului său de redresare și reziliență.
Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) este programul UE de sprijin financiar la scară largă creat pentru a răspunde provocărilor cu care s-a confruntat economia europeană ca urmare a pandemiei de COVID-19. El este elementul central al NextGenerationEU, un instrument temporar de redresare care permite Comisiei să strângă fonduri pentru a contribui la remedierea prejudiciilor economice și sociale imediate cauzate de pandemie.
Pentru a beneficia de mecanism, statele membre trebuie să înainteze Comisiei planuri de redresare și reziliență (PRR), în care să prezinte reformele și investițiile pe care intenționează să le pună în aplicare până la sfârșitul lunii august 2026.
Până în prezent, au fost plătite din MRR aproximativ 394 de miliarde EUR.
Acreditarea de presă pentru summiturile internaționale desfășurate în afara Uniunii Europene va fi gestionată de autoritățile guvernamentale din țara-gazdă.
