"Utilizăm cookie-uri pentru a vă îmbunătățiți experiența de navigare. Cookie-urile necesare au rolul de a susține funcții esențiale ale site-ului Consiliului. Cookie-urile opționale ne ajută să realizăm rapoarte statistice anonime și agregate pentru a răspunde mai bine nevoilor dvs.
Cu permisiunea dvs., vom folosi cookie-uri pentru a produce date agregate și anonime privind navigarea și comportamentul vizitatorilor pe site-ul nostru. Vom folosi aceste date pentru a vă îmbunătăți experiența de utilizare a site-ului nostru.
Consiliul Afaceri Economice și Financiare, 20 ianuarie 2026
Principalele rezultate
Programul de lucru al președinției
Președinția cipriotă și-a prezentat programul de lucru în domeniul afacerilor economice și financiare pentru primul semestru al anului.
În acest moment critic, creșterea autonomiei financiare a UE și consolidarea poziției sale economice globale vor fi principiile directoare ale președinției cipriote în definirea agendei ECOFIN. Dorim să creăm condiții favorabile pentru o Europă prosperă și mai competitivă. Și vreau să fie foarte clar că vom depune eforturi pentru a ne asigura că sprijinul acordat de UE Ucrainei, inclusiv cel financiar, rămâne de neclintit.
Makis Keravnos, ministrul de finanțe al Ciprului
În special, președinția și-a reiterat angajamentul de a avansa cu lucrările legislative privind uniunea economiilor și a investițiilor, agenda UE de simplificare și asanare fiscală și de a înregistra progrese în direcția unei uniuni vamale modernizate, printre alte inițiative.
Consiliul a lansat o procedură aplicabilă deficitelor excesive (PDE) în ceea ce privește Finlanda. De asemenea, Consiliul a adoptat o recomandare adresată Finlandei, în care prezintă traiectoria cheltuielilor nete și calendarul pe care ar trebui să îl urmeze pentru a pune capăt deficitului său excesiv până în 2028.
Decizia Consiliului de a demara o PDE astăzi este justificată de deficitul bugetar de 4,4% înregistrat de Finlanda în 2024 și de un deficit bugetar planificat de 4,3% în 2025.
În recomandarea sa, Consiliul prevede că Finlanda ar trebui, prin urmare, să întreprindă acțiuni eficace și să prezinte, până la 30 aprilie 2026, măsurile necesare pentru a-și reduce deficitul. Finlanda ar trebui, de asemenea, să se asigure că rata sa de creștere nominală cumulată a cheltuielilor nete nu depășește 2,5% în 2026, 4,1% în 2027 și 5,9% în 2028.
Mecanismul PDE este conceput pentru a se asigura că statele membre ale UE revin la disciplină sau mențin disciplina în bugetele lor naționale. Se lansează aceste proceduri atunci când un stat membru înregistrează un deficit public care depășește valoarea de referință de 3% din PIB prevăzută în tratat.
Miniștrii au aprobat concluziile Consiliului referitoare la Raportul privind mecanismul de alertă 2026, publicate de Comisie la 25 noiembrie 2025.
Raportul privind mecanismul de alertă 2026 lansează procedura anuală privind dezechilibrele macroeconomice din cadrul semestrului european.
Procedura urmărește să identifice, să prevină și să abordeze apariția unor dezechilibre macroeconomice potențial dăunătoare care ar putea avea un impact negativ asupra stabilității economice într-un anumit stat membru, în zona euro sau în UE în ansamblu.
În concluziile sale, Consiliul este de acord, în linii mari, cu evaluarea raportului privind evoluția dezechilibrelor macroeconomice și riscurile emergente. Tot în concluzii, Consiliul solicită să se depună eforturi suplimentare pentru a pune în aplicare în mod eficace și eficient procedura privind dezechilibrele macroeconomice și ca statele membre să continue să abordeze vulnerabilitățile din acest domeniu.
În raportul din acest an, nu s-a identificat nicio țară nouă care să necesite un bilanț aprofundat. Prin urmare, Consiliul va continua să monitorizeze situația din cele șapte țări identificate în 2025 ca fiind afectate de dezechilibre. Bilanțurile aprofundate vor fi publicate în primăvara anului 2026, înainte de pachetul de primăvară al semestrului european.
Această resursă este disponibilă momentan doar în următoarele limbi:
Consiliul a adoptat decizii de punere în aplicare de aprobare a modificărilor specifice transmise de Finlanda, Irlanda, Țările de Jos, Spania, Germania și Suedia în legătură cu planurile lor de redresare și reziliență.
Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) este programul UE de sprijin financiar la scară largă creat pentru a răspunde provocărilor cu care s-a confruntat economia europeană ca urmare a pandemiei de COVID-19. El este elementul central al NextGenerationEU, un instrument temporar de redresare care permite Comisiei să strângă fonduri pentru a contribui la remedierea prejudiciilor economice și sociale imediate cauzate de pandemie.
Pentru a beneficia de mecanism, statele membre trebuie să înainteze Comisiei planuri de redresare și reziliență (PRR), în care să prezinte reformele și investițiile pe care intenționează să le pună în aplicare până la sfârșitul lunii august 2026.
Până în prezent, au fost plătite din MRR aproximativ 393 de miliarde EUR.
Ca punct fără dezbatere, Consiliul a decis astăzi în mod oficial să pună la dispoziția Iordaniei o sumă suplimentară de 500 de milioane EUR sub formă de asistență macrofinanciară (AMF).
Asistența din partea UE va contribui la consolidarea stabilității economice a Iordaniei și îi va sprijini agenda de reforme aflate în derulare, în contextul unor provocări interne și externe tot mai mari. Măsura urmărește să sprijine restabilirea unei situații de finanțare externă durabile pentru Iordania, favorizând astfel dezvoltarea sa economică și socială.
Asistența, pusă la dispoziție ca răspuns la solicitarea de către Iordania, în ianuarie 2025, a unui sprijin suplimentar, va fi disponibilă timp de doi ani și jumătate și este acordată sub formă de împrumuturi pe termen lung, plătite în trei tranșe.
Plata tranșelor va depinde strict de progresele înregistrate de Iordania în ceea ce privește reformele prezentate într-un memorandum de înțelegere care urmează să fie convenit între Iordania și Comisie.
Acreditarea de presă pentru summiturile internaționale desfășurate în afara Uniunii Europene va fi gestionată de autoritățile guvernamentale din țara-gazdă.
