"Utilizăm cookie-uri pentru a vă îmbunătățiți experiența de navigare. Cookie-urile necesare au rolul de a susține funcții esențiale ale site-ului Consiliului. Cookie-urile opționale ne ajută să realizăm rapoarte statistice anonime și agregate pentru a răspunde mai bine nevoilor dvs.
Consiliul Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori
Consiliul Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori, 13-14 martie 2023
Principalele rezultate
Ocuparea forței de muncă și politică socială, 13 martie
Un an de la începerea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei
Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a forțat milioane de persoane să treacă frontierele europene. Aproape 4 milioane de ucraineni s-au înregistrat pentru protecție temporară în UE. Persoanele înregistrate în cadrul acestui mecanism de protecție temporară au acces automat la locuințe, la asistență socială și medicală, la educație pentru copii, precum și acces la piața forței de muncă.
Războiul intră în cel de al doilea an de desfășurare și multe persoane care caută refugiu în UE încearcă să își reconstruiască viața în țara care le găzduiește, iar găsirea unui loc de muncă este un pas important pentru integrare. Dar este, de asemenea, un pas dificil: din cauza barierelor lingvistice, a recunoașterii competențelor, a accesului insuficient la serviciile de îngrijire a copiilor.
Miniștrii au desfășurat un schimb de opinii cu privire la ocuparea forței de muncă și la situația socială din UE, cu un accent deosebit pe situația pe piața forței de muncă a persoanelor strămutate temporar din Ucraina.
Mulți miniștri au subliniat că impactul războiului de agresiune al Rusiei asupra piețelor europene ale forței de muncă este destul de limitat și că, în orice caz, angajatorii se confruntă cu dificultăți din cauza deficitului de forță de muncă și a lipsei de personal calificat. În ceea ce privește integrarea ucrainenilor care fug din calea războiului, mulți miniștri au salutat dorința lor de a găsi un loc de muncă, dar, de asemenea, au lăudat întreprinderile, societatea civilă și cetățenii din UE pentru eforturile lor de a-i ajuta pe ucrainenii care trăiesc în prezent în UE.
Ca răspuns la constatarea că mulți ucraineni au găsit un loc de muncă sub nivelul lor real de competențe, a fost subliniată importanța eliminării barierelor lingvistice și a accelerării recunoașterii calificărilor. Politicile sociale și prestațiile sociale au fost propuse ca instrumente necesare pentru a atenua impactul războiului asupra europenilor – dintre care mulți sunt afectați de inflație și de prețurile ridicate ale energiei.
Poporul ucrainean suferă foarte mult de pe urma cumplitului război de agresiune al Rusiei. UE, cetățenii săi și statele membre au luat măsuri fără precedent pentru a-i ajuta pe ucraineni să își găsească un loc de muncă, să aibă acces la servicii de îngrijire a copiilor și să primească asistență socială.
Johan Pehrson, ministrul ocupării forței de muncă și integrării
Miniștrii au desfășurat un schimb de opinii cu privire la semestrul european 2023 și, de asemenea, au adoptat Raportul comun privind ocuparea forței de muncă și au aprobat concluzii ale Consiliului privind Analiza anuală a creșterii durabile pentru 2023 și privind raportul respectiv. Atât analiza creșterii, cât și raportul privind ocuparea forței de muncă fac parte din pachetul de toamnă al semestrului european.
Miniștrii au desfășurat un schimb de opinii cu privire la o propunere de decizie a Consiliului care ar urma să autorizeze statele membre să ratifice Convenția privind violența și hărțuirea din 2019 a Organizației Internaționale a Muncii (nr. 190). Convenția este primul instrument internațional care stabilește standarde specifice, aplicabile la nivel mondial, privind combaterea violenței și a hărțuirii în muncă.
Diverse
Comisia a furnizat informații cu privire la activitățile din cadrul Anului european al competențelor și cu privire la proiectul de directivă referitoare la valorile-limită pentru plumb, compușii anorganici ai acestuia și diizocianați (care sunt compuși organici).
De asemenea, Comisia a prezentat un raport referitor la punerea în aplicare a Recomandării Consiliului privind accesul la protecție socială pentru lucrători și pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă, precum și un raport al Grupului la nivel înalt pentru viitorul protecției sociale și al statului social în UE.
Pe ordinea de zi s-a aflat și un document care cuprinde informații actualizate din partea președinției și a Comisiei cu privire la viitorul summit social tripartit (22 martie 2023).
Consilierul special al Comisiei pe lângă comisarul Schmit pentru Ucraina, Lodewijk Asscher, și-a prezentat recomandările rezultate din misiunea sa, iar președinții Comitetului pentru ocuparea forței de muncă (EMCO) și Comitetului pentru protecție socială (CPS) și-au prezentat programele de lucru pentru 2023.
La sfârșit, delegația portugheză a informat cu privire la Forumul social de la Porto, planificat ca urmare a Summitului social de la Porto din mai 2021.
Sănătate, 14 martie
Strategia Uniunii Europene în domeniul sănătății la nivel mondial
Miniștrii au desfășurat un schimb de opinii cu privire la Strategia UE în domeniul sănătății la nivel mondial, care a fost prezentată de Comisie la 30 noiembrie 2022. Strategia prezintă sănătatea mondială ca pilon esențial al politicii externe a UE și, ca atare, o identifică drept un domeniu critic din punct de vedere geopolitic.
Mulți miniștri au recunoscut că strategia este un element important al răspunsului UE la provocările actuale și viitoare în materie de sănătate la nivel mondial, cum ar fi COVID-19, rezistența la antimicrobiene și criza sanitară și umanitară cauzată de războiul din Ucraina.
Provocările în materie de sănătate, cum ar fi pandemiile, ignoră frontierele. O incidență departe de Europa poate afecta sănătatea cetățenilor noștri. Prin urmare, este firesc ca sănătatea să devină un element-cheie al politicii externe a UE. Consolidarea sistemelor de sănătate din întreaga lume ne aduce beneficii tuturor, iar acțiunile rapide împotriva amenințărilor la adresa sănătății – indiferent de locul în care acestea apar – sunt vitale într-o lume interdependentă.
Acko Ankarberg Johansson, ministra sănătății
Regulamentul privind taxele și comisioanele datorate EMA
Miniștrii au desfășurat o dezbatere de orientare cu privire la un proiect de act legislativ, prezentat de Comisie la 13 decembrie 2022, privind taxele și comisioanele datorate Agenției Europene pentru Medicamente. Obiectivul propunerii este de a se asigura că taxele reflectă mai bine costurile subiacente ale activității desfășurate de EMA și de a plasa bugetul EMA pe o bază mai sustenabilă.
În cursul dezbaterii, miniștrii au salutat propunerea și au subliniat importanța acesteia pentru asigurarea unei finanțări stabile pentru EMA. Numeroase delegații au subliniat, de asemenea, rolul esențial al organismelor statelor membre în ceea ce privește procesul de autorizare a medicamentelor. Prin urmare, sistemul de taxe ar trebui să reflecte sarcina pe care aceste autorități o îndeplinesc în cadrul rețelei europene de reglementare. Statele membre au sprijinit ajustarea anumitor taxe în propunere, exprimându-și, totodată, dorința ca sistemul de stabilire a taxelor să țină seama de evoluția actuală (de exemplu, inflația). În plus, majoritatea miniștrilor au menționat că Consiliul de administrație al EMA și statele membre ar trebui să joace un rol mai important în viitoarele ajustări ale taxelor.
Comisia a furnizat informații actualizate cu privire la punerea în aplicare a regulamentelor privind dispozitivele medicale, iar președinția, împreună cu Comisia, a informat delegațiile cu privire la negocierile pentru un acord internațional privind prevenirea pandemiilor, pregătirea pentru pandemii și răspunsul la acestea.
Această resursă este disponibilă momentan doar în următoarele limbi:
Delegația cehă, sprijinită de delegațiile austriacă, cipriotă, elenă, ungară, italiană, lituaniană, malteză, olandeză, portugheză și slovenă, a subliniat deficitele de medicamente pe piața UE, iar delegația olandeză a accentuat importanța coordonării și a colaborării în ceea ce privește sindromul post-COVID-19 („COVID de lungă durată”) și a invitat statele membre să contribuie la o rețea planificată a UE de expertiză privind sindromul post-COVID-19.
Consiliul a adoptat fără dezbatere punctele de pe lista punctelor „A” fără caracter legislativ.
Acreditarea de presă pentru summiturile internaționale desfășurate în afara Uniunii Europene va fi gestionată de autoritățile guvernamentale din țara-gazdă.
Poporul ucrainean suferă foarte mult de pe urma cumplitului război de agresiune al Rusiei. UE, cetățenii săi și statele membre au luat măsuri fără precedent pentru a-i ajuta pe ucraineni să își găsească un loc de muncă, să aibă acces la servicii de îngrijire a copiilor și să primească asistență socială.
Provocările în materie de sănătate, cum ar fi pandemiile, ignoră frontierele. O incidență departe de Europa poate afecta sănătatea cetățenilor noștri. Prin urmare, este firesc ca sănătatea să devină un element-cheie al politicii externe a UE. Consolidarea sistemelor de sănătate din întreaga lume ne aduce beneficii tuturor, iar acțiunile rapide împotriva amenințărilor la adresa sănătății – indiferent de locul în care acestea apar – sunt vitale într-o lume interdependentă.