"Utilizăm cookie-uri pentru a vă îmbunătățiți experiența de navigare. Cookie-urile necesare au rolul de a susține funcții esențiale ale site-ului Consiliului. Cookie-urile opționale ne ajută să realizăm rapoarte statistice anonime și agregate pentru a răspunde mai bine nevoilor dvs.
Consiliul Educație, Tineret, Cultură și Sport, 29-30 noiembrie 2021
Principalele rezultate
Educație și tineret, 29 noiembrie 2021
Spații civice pentru tineri
Spațiile civice pentru tineri – medii precum centrele pentru tineret, asociațiile și adunările de tineri care permit participarea semnificativă a tinerilor în societate – sunt supuse unor presiuni. Acest lucru se întâmplă parțial din cauza pandemiei de COVID-19, pe parcursul căreia spațiile civice online au rămas adesea singura alternativă viabilă.
Spațiile civice sunt esențiale pentru a le permite tinerilor să participe la procesul decizional și să elaboreze politicile care îi afectează. Prin urmare, miniștrii tineretului au discutat despre măsuri de apărare și sprijinire a spațiilor civice pentru tineri. Miniștrii și-au exprimat, de asemenea, preocuparea cu privire la rolul instrumentelor și al forumurilor digitale care – deși le permit tinerilor să se mobilizeze, să își sporească gradul de conștientizare și să facă schimb de informații – implică și riscuri precum intimidarea, cenzura online și supravegherea digitală.
Este o realitate tristă faptul că spațiile civice pentru tineri, medii în care aceștia pot interacționa cu societatea, se află sub presiune. Trebuie să inversăm această tendință, deoarece spațiile civice sunt locul în care tinerii își pot exercita drepturile la libertatea de exprimare, de asociere și de întrunire. Acesta este motivul pentru care am convenit astăzi să sprijinim organizațiile din domeniul tineretului și să intrăm mai mult în contact cu tinerii atunci când elaborăm politici.
Simona Kustec, ministra slovenă a educației, științei și sportului
Consiliul a aprobat, de asemenea, concluzii privind protejarea și crearea de spații civice pentru tineri care să faciliteze participarea semnificativă a tineretului. Consiliul invită statele membre să protejeze și să extindă spațiile civice pentru tineri și să instituie măsuri pentru a garanta că tinerii din medii defavorizate și cu mai puține oportunități, în special cei din zone îndepărtate și rurale și cei cu dizabilități, pot avea acces la aceste spații și pot participa în cadrul acestora. Statele membre și Comisia sunt, de asemenea, invitate să mențină finanțarea structurală pentru organizațiile de tineret.
Consiliul a adoptat o recomandare privind abordările bazate pe învățarea mixtă pentru a atinge obiectivul unui învățământ primar și secundar de înaltă calitate și incluziv. În timpul pandemiei, școala de acasă și învățarea la distanță au devenit o nouă realitate pentru mulți elevi, profesori și părinți.
Deși comunitatea didactică a dat dovadă de competențe de inovare remarcabile în adoptarea de noi abordări, o serie de provocări precum conectivitatea și infrastructura digitală insuficiente au devenit, de asemenea, evidente. Pe baza învățămintelor desprinse din criză, recomandarea propune atât măsuri pe termen scurt ca răspuns direct la criză, cât și acțiuni pe termen lung pentru promovarea abordărilor bazate pe învățarea mixtă.
Miniștrii au aprobat, de asemenea, rezoluții privind un nou plan european pentru învățarea în rândul adulților 2021-2030 și privind structura de guvernanță a Cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării. Miniștrii educației au desfășurat o dezbatere de orientare cu privire la dialogul structurat privind educația digitală și competențele digitale (lansat de Comisie în octombrie 2021).
În cadrul sesiunii lor dedicate tineretului, miniștrii au aprobat o rezoluție pentru a garanta recunoașterea și monitorizarea de către părțile interesate relevante a rezultatelor celui de al optulea ciclu al dialogului UE cu tinerii. În ceea ce privește Strategia UE pentru tineret (2019-2021), aceștia au aprobat concluzii privind punerea în aplicare a acesteia. Privind în perspectivă, miniștrii au aprobat o rezoluție privind Planul de lucru pentru Strategia UE pentru tineret pe perioada 2022-2024.
Președinția a informat cu privire la impactul pandemiei de COVID-19 asupra educației și formării și cu privire la o declarație comună a miniștrilor educației privind situația femeilor din Afganistan în ceea ce privește dreptul la educație. Belgia și Lituania, în numele țărilor Benelux și al statelor baltice, au informat miniștrii cu privire la Tratatul privind recunoașterea reciprocă automată a calificărilor dobândite în cadrul învățământului superior.
Președinția a furnizat, de asemenea, informații cu privire la impactul pandemiei de COVID-19 asupra tineretului și a informat miniștrii cu privire la rezultatul discuțiilor desfășurate cu ocazia micului dejun de lucru informal din cadrul Forumului de Tineret.
Delegația franceză a informat cu privire la programul de lucru al viitoarei președinții privind educația și tineretul.
Cultură, audiovizual și sport, 30 noiembrie 2021
Disponibilitatea și competitivitatea conținutului audiovizual și mediatic european
Sectorul audiovizual și cel mediatic european au suferit foarte mult în timpul pandemiei de COVID-19. Cinematografele au înregistrat o scădere între 70% și 80% a încasărilor în 2020. În același timp, cererea de abonamente online la serviciile de video la cerere a crescut exploziv.
Întrucât disponibilitatea conținutului audiovizual și mediatic european este fundamentală pentru sănătatea sectorului mediatic european, Consiliul a aprobat concluzii pentru a oferi orientări cu privire la modul în care se poate garanta disponibilitatea pe scară mai largă a conținutului european.
Printre acțiunile propuse se numără încurajarea unei mai mari disponibilități a conținutului original în diferite versiuni lingvistice, promovarea unor instrumente de marketing și a unor strategii de audiență cinematografică eficace, îmbunătățirea și facilitarea descoperirii conținutului creativ online în toate limbile UE și încurajarea creșterii volumului de opere audiovizuale europene în cataloagele la cerere.
În fiecare zi, cetățenii UE se bucură de vizionarea unor seriale, filme și programe TV europene excelente. Cu toate acestea, pandemia și alte tendințe au un impact considerabil asupra sectorului audiovizual și mediatic european. Acesta este motivul pentru care am convenit asupra unor măsuri pentru stimularea sectorului și pentru creșterea disponibilității conținutului european din diferite țări și în diferite limbi.
Vasko Simoniti, ministrul sloven al culturii
Arhitectura de înaltă calitate și Noul Bauhaus european
În urma discursului din septembrie al președintei Ursula von der Leyen privind starea Uniunii, în care aceasta a numit inițiativa Noul Bauhaus european (NBE) „sufletul Pactului verde european”, Comisia a publicat o comunicare privind Noul Bauhaus european.
NBE reprezintă ambiția UE de a crea locuri, produse și moduri de viață frumoase, durabile și incluzive. NBE promovează un nou stil de viață în care durabilitatea corespunde stilului, accelerând astfel tranziția verde în diferite sectoare ale economiei noastre, cum ar fi construcțiile, mobilierul și moda, precum și în societățile noastre și în alte domenii ale vieții noastre de zi cu zi.
În concluziile sale adoptate astăzi, Consiliul invită diverși factori de decizie – atât la nivel local, cât și la nivelul UE – să integreze NBE și principiile și abordările economiei circulare în strategiile naționale de dezvoltare socioeconomică și teritorială și să faciliteze sinergiile dintre domeniile de politică relevante și alte procese, cum ar fi Conferința privind viitorul Europei.
Consiliul a aprobat o rezoluție cu privire la caracteristicile esențiale ale modelului european în domeniul sportului. Printre aceste caracteristici se numără o structură piramidală, sportul organizat în cadrul unor structuri naționale și având câte o federație pentru fiecare sport, solidaritatea cu nivelurile mai de jos ale sportului și promovarea competițiilor deschise.
Consiliul invită statele membre să promoveze valorile în sport și în organizațiile sportive și solicită mișcării sportive să se asigure că în organizarea competițiilor sportive se respectă principiul deschiderii, se acordă prioritate meritelor sportive și se respectă drepturile fundamentale și drepturile omului.
În cadrul sesiunii lor dedicate sportului, miniștrii au aprobat, de asemenea, concluzii privind activitatea fizică de-a lungul vieții și au desfășurat un schimb de opinii cu privire la cariera dublă a sportivilor.
Delegația finlandeză a informat cu privire la desemnarea orașului Oulu drept Capitală Europeană a Culturii 2026. Delegația spaniolă a informat miniștrii cu privire la elaborarea unei cărți verzi privind gestionarea durabilă a patrimoniului cultural. Portugalia a prezentat idei privind calea de urmat în ceea ce privește statutul profesioniștilor din domeniul cultural și creativ și acțiunile care pot fi întreprinse la nivel național. Italia a prezentat reuniunea G20 a miniștrilor culturii și Declarația de la Roma a miniștrilor culturii din cadrul G20. România a sugerat invitarea Comisiei să prezinte o propunere legislativă pentru ca anul 2023 să devină Anul european al rezilienței prin cultură.
Comisia a informat cu privire la redresarea sectorului cultural după pandemia de COVID-19, precum și cu privire la ghidul de finanțare și instrumentul web CulturEU – posibilități de finanțare din partea UE pentru sectoarele culturale și creative pentru perioada 2021-2027.
Reprezentantul statelor membre ale UE pentru trioul de președinții în exercițiu din cadrul Consiliului fondator al WADA a informat miniștrii cu privire la reuniunea Comitetului executiv și a Consiliului fondator care a avut loc la 24 și 25 noiembrie 2021. Președinția a informat Consiliul cu privire la impactul pandemiei de COVID-19 asupra sportului.
Delegația franceză a furnizat informații cu privire la programul de lucru al viitoarei președinții privind politicile din domeniul culturii, audiovizualului, mass-mediei și sportului.
De asemenea, Consiliul a adoptat fără dezbatere punctele care figurează în lista punctelor „A” fără caracter legislativ.
Acreditarea de presă pentru summiturile internaționale desfășurate în afara Uniunii Europene va fi gestionată de autoritățile guvernamentale din țara-gazdă.