"Utilizăm cookie-uri pentru a vă îmbunătățiți experiența de navigare. Cookie-urile necesare au rolul de a susține funcții esențiale ale site-ului Consiliului. Cookie-urile opționale ne ajută să realizăm rapoarte statistice anonime și agregate pentru a răspunde mai bine nevoilor dvs.
Consiliul Educație, Tineret, Cultură și Sport, 28-29 noiembrie 2022
Principalele rezultate
Educație și Tineret – 28 noiembrie
Căile către succesul școlar și starea de bine în educația digitală
Consiliul a adoptat o recomandare privind căile către succesul școlar. Întrucât proporția persoanelor care părăsesc timpuriu sistemul de educație și formare profesională a fost de 9,7% în 2021, iar rata rezultatelor slabe la citire, matematică și științe în rândul tinerilor în vârstă de 15 ani este – potrivit Monitorului educației și formării 2021 – în continuare de peste 15%, recomandarea invită statele membre să elaboreze strategii pentru succesul școlar și să reducă la minimum efectele statutului socioeconomic asupra rezultatelor educației și formării.
Miniștrii au aprobat, de asemenea, concluzii privind sprijinirea stării de bine în educația digitală. Utilizarea instrumentelor și a metodelor digitale este în creștere în sălile de clasă din întreaga Europă, în special după trecerea la învățarea și predarea online în timpul pandemiei. Această evoluție continuă și necesitatea de a asigura starea de bine a cursanților și a educatorilor în această realitate digitală ar trebui să fie luate în considerare atunci când statele membre își elaborează strategiile de educație digitală.
Trebuie să dezvoltăm în continuare un mediu școlar în care elevii și profesorii să se simtă bine, în siguranță și securitate și să fie în măsură să recunoască riscurile asociate utilizării mijloacelor digitale.
Vladimír Balaš, ministrul ceh al educației, tineretului și sportului
Miniștrii au discutat, de asemenea, despre modul în care Spațiul european al educației poate reacționa mai rapid și mai eficient la crize precum agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei sau pandemia de COVID-19. Mulți miniștri au evidențiat eforturile în curs legate de integrarea copiilor ucraineni în sistemele lor de învățământ și rolul Spațiului european al educației ca instrument de coordonare a acțiunilor în perioade de criză.
Anul European al Tineretului
2022 este Anul European al Tineretului. În acest an îi onorăm pe tinerii europeni care s-au confruntat cu mari dificultăți în timpul pandemiei de COVID-19 – fiind complet împiedicați să-și trăiască viața socială și să interacționeze. Miniștrii au evaluat punerea în aplicare a acestui an european și au discutat despre modalitățile de asigurare a continuității sale după 2022. Un accent special a fost pus în cursul schimbului de opinii pe modul în care dimensiunea tineretului poate deveni parte integrantă a tuturor politicilor și a elaborării politicilor UE.
Consiliul a aprobat, de asemenea, concluzii privind promovarea dimensiunii intergeneraționale în domeniul tineretului pentru a facilita dialogul și coeziunea socială.
Pandemia – cu restricții de deplasare a persoanelor, anularea festivalurilor și închiderea centrelor pentru tineret – a fost deosebit de dificilă pentru tinerii noștri. Acest An European al Tineretului a reprezentat o bună ocazie de a-i scoate pe tineri din izolarea socială și de a spori implicarea lor în chestiunile publice. Pentru a face dreptate spiritului acestui an, trebuie să-i implicăm și să-i ascultăm mai mult pe tineri atunci când luăm decizii în calitate de politicieni.
Vladimír Balaš, ministrul ceh al educației, tineretului și sportului
Comisia a furnizat informații cu privire la Raportul intermediar privind Spațiul european al educației, precum și la lansarea laboratoarelor de învățare privind investițiile în educație și formare de calitate, la Orientările în materie de etică privind utilizarea inteligenței artificiale (IA) și a datelor în cadrul predării și al învățării, la Orientările privind combaterea dezinformării și promovarea alfabetizării digitale, precum și la un angajament denumit „Inițiativa privind talentul tehnologic aprofundat”.
Ministrul cipriot a informat delegațiile cu privire la cea de a 9-a Conferință ministerială „Mediu pentru Europa” și la rezultatele reuniunii la nivel înalt a miniștrilor educației privind educația pentru dezvoltare durabilă.
Președinția cehă a împărtășit rezultatul discuției din cadrul micului dejun de lucru informal al Dialogului UE cu tinerii, care a avut loc înainte de începerea reuniunii Consiliului.
Viitoarea președinție suedeză și-a prezentat programele de lucru în domeniile educației și tineretului.
Alte puncte de pe ordinea de zi
Ca puncte fără dezbatere, Consiliul a adoptat o serie de alte acte legislative:
Actul legislativ privind reziliența operațională digitală (DORA), care va consolida securitatea informatică a entităților financiare, cum ar fi băncile, societățile de asigurare și firmele de investiții
o nouă directivă privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice (NIS 2) pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniune, spre a îmbunătăți și mai mult reziliența și capacitățile de răspuns la incidente atât ale sectorului public, cât și ale sectorului privat, precum și ale UE în ansamblu
Regulamentul privind subvențiile străine, care vizează subvențiile străine care denaturează piața internă și urmărește să restabilească concurența loială între toate întreprinderile care își desfășoară activitatea pe piața internă – atât europene, cât și din afara Uniunii
Directiva referitoare la raportarea privind durabilitatea de către întreprinderi (CSRD). În curând, întreprinderile vor avea obligația de a publica informații detaliate privind aspecte legate de durabilitate. Acest lucru va spori responsabilitatea întreprinderilor, va preîntâmpina apariția unor standarde naționale divergente și va facilita tranziția către o economie durabilă
Cultură, audiovizual și sport – 29 noiembrie
Cultura în vreme de criză
În contextul distrugerii deliberate a monumentelor și muzeelor ucrainene și al jefuirii masive a patrimoniului cultural și a operelor de artă ucrainene de către armata rusă, miniștrii culturii din UE au desfășurat o dezbatere de orientare privind sprijinul și solidaritatea față de cultura ucraineană, inclusiv față de patrimoniul cultural. Miniștrii au desfășurat un schimb de opinii cu privire la posibilitățile de asistență specifică în legătură cu nevoile Ucrainei în domeniul culturii și cu privire la consolidarea cooperării dintre Capitalele Europene ale Culturii și orașele ucrainene.
În acest context, Consiliul a consolidat dimensiunea de acțiune externă a culturii și a adăugat o acțiune specifică privind Ucraina în Planul de lucru al UE în domeniul culturii pentru perioada 2023-2026, pe care statele membre l-au adoptat tot astăzi.
Nu putem asista indiferenți la distrugerea și jefuirea patrimoniului cultural și a muzeelor ucrainene. În contextul agresiunii Rusiei, miniștrii culturii din UE își afirmă solidaritatea cu sectorul cultural ucrainean.
Martin Baxa, ministrul ceh al culturii
Președinția cehă a prezentat un raport intermediar privind stadiul lucrărilor în curs referitoare la propunerea legislativă vizând o lege europeană privind libertatea mass-mediei (EMFA). Obiectivul EMFA constă în stabilirea unor norme comune pentru funcționarea pieței interne a serviciilor mass-media. Propunerea pune accentul pe protejarea libertății, a pluralismului și a independenței mass-mediei în UE.
Încă de la începutul anului 2020, sectorul european al sportului s-a confruntat cu numeroase crize fără precedent: Măsurile legate de COVID-19 au limitat oportunitățile pentru activitatea sportivă și au condus la anularea de competiții sportive. Sectorul este, de asemenea, afectat de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și de criza energetică provocată de acesta.
În acest context, miniștrii au desfășurat schimburi de bune practici legate de cum pot fi transformate aceste crize în oportunități. Utilizarea instrumentelor digitale (de exemplu pentru a participa de acasă la activități sportive) ilustrează modul în care constrângerile externe au condus la schimbări pozitive. La rândul său, criza energetică ar putea conduce la o tranziție a infrastructurilor sportive către surse de energie durabile și eficiente din punct de vedere energetic. La dezbatere au mai participat președintele UEFA, Aleksander Čeferin, și fostul jucător ceh de baschet cu experiență în NBA, Jiří Welsch.
Tranziția către infrastructuri sportive mai durabile – în cel mai larg sens social, economic și ecologic – a fost, de asemenea, abordată în Concluziile Consiliului privind infrastructuri sportive durabile și accesibile, aprobate de miniștri.
Ultimii ani au adus, în mod incontestabil, dificultăți majore pentru toți cei implicați în sport în Europa, de la cluburi la profesioniști și amatori. Sectorul sportului a făcut dovada unei vaste capacități de a identifica răspunsuri la provocările pandemiei și ale crizei energetice actuale, iar acest lucru va contribui la obiectivul pe termen lung de a spori durabilitatea infrastructurilor sportive.
Vladimír Balaš, ministrul ceh al educației, tineretului și sportului
Germania a adus în discuție provocările cu care se confruntă instituțiile culturale în contextul crizei energetice, iar Letonia a furnizat informații cu privire la selectarea capitalei europene a culturii. Comisia a informat miniștrii cu privire la comunitatea de cunoaștere și inovare (CCI) a EIT în domeniul culturii și creativității și cu privire la Uniunea Europeană în calitatea de invitat de onoare la târgul internațional de carte de la Guadalajara.
Letonia, Lituania, Estonia și Polonia au subliniat problema difuzării unor canale de propagandă rusă de către furnizorii de servicii prin satelit din UE.
Delegația Țărilor de Jos a abordat subiectul respectării drepturilor omului în alocarea evenimentelor sportive majore, iar Suedia a prezentat informații de la reuniunea Consiliului fondator al Agenției Mondiale Antidoping (WADA).
Suedia și-a prezentat programele de lucru pentru cultură și sport din cadrul viitoarei sale președinții.
Acreditarea de presă pentru summiturile internaționale desfășurate în afara Uniunii Europene va fi gestionată de autoritățile guvernamentale din țara-gazdă.