"Utilizăm cookie-uri pentru a vă îmbunătățiți experiența de navigare. Cookie-urile necesare au rolul de a susține funcții esențiale ale site-ului Consiliului. Cookie-urile opționale ne ajută să realizăm rapoarte statistice anonime și agregate pentru a răspunde mai bine nevoilor dvs.
Cu permisiunea dvs., vom folosi cookie-uri pentru a produce date agregate și anonime privind navigarea și comportamentul vizitatorilor pe site-ul nostru. Vom folosi aceste date pentru a vă îmbunătăți experiența de utilizare a site-ului nostru.
Miniștrii UE au purtat un schimb de opinii referitor la impactul extinderii Uniunii asupra securității, în perspectiva dezbaterii strategice pe această temă din cadrul Consiliului European din octombrie.
Miniștrii s-au referit la oportunitățile și provocările extinderii pentru securitatea UE, inclusiv la modul în care țările candidate și potențial candidate pot contribui la consolidarea securității și apărării UE.
Extinderea este cel mai de succes instrument de politică externă al UE din ultimele decenii. [...] Multe țări candidate contribuie deja în mod semnificativ la securitatea noastră. Desigur, Ucraina este prima linie de apărare a Europei împotriva agresiunii Rusiei. Republica Moldova și partenerii noștri din Balcanii de Vest contribuie la misiunile și operațiile UE.
Kaja Kallas, Înalta Reprezentantă pentru afaceri externe și politica de securitate și președinta Consiliului Afaceri Externe
Miniștrii au pus accentul pe domeniile cooperării în materie de afaceri externe, securitate și apărare, care trebuie să constituie o prioritate, precum și pe modul în care procesul de aderare poate sprijini în continuare stabilitatea regională, normalizarea și relațiile de bună vecinătate.
Miniștrii au convenit să aprofundeze cooperarea în materie de securitate și apărare cu țările candidate, în funcție de progresele acestora și de alinierea la UE. Totodată, au confirmat importanța comunicării strategice cu privire la aspectele pozitive ale extinderii.
Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și intensificarea campaniei hibride îndreptate împotriva UE și a statelor membre
Miniștrii afacerilor externe din UE au purtat discuții privind războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și intensificarea campaniei hibride îndreptate împotriva UE și a statelor sale membre, după un schimb de opinii informal cu ministrul afacerilor externe al Ucrainei, Andrii Sîbiha.
Miniștrii și-au exprimat astăzi sprijinul pentru suspendarea atacurilor împotriva infrastructurii energetice dintre Ucraina și Rusia, cu condiția ca Moscova să fie de acord. Dar acordul de încetare a focului nu poate funcționa dacă numai una dintre părți îl respectă. Există un consens clar asupra faptului că nu este momentul să se reducă presiunea exercitată asupra Moscovei.
Kaja Kallas, Înalta Reprezentantă pentru afaceri externe și politica de securitate și președinta Consiliului Afaceri Externe
Discuția miniștrilor s-a axat pe răspunsul UE la intensificarea acțiunilor hibride ale Rusiei, precum și pe sprijinul acordat Ucrainei și pe presiunea exercitată asupra Rusiei.
În ceea ce privește presiunea asupra Rusiei, Consiliul a adoptat cel mai mare pachet de includeri pe listă de până acum, care vizează aproape 1600 de persoane și entități care fac parte din complexul militar și industrial al Rusiei, precum și 77 de includeri suplimentare pe listă împotriva celor implicați în așa-numitele „alegeri” ilegale pentru Duma de Stat a Rusiei, desfășurate în septembrie 2026 în teritoriile ocupate temporar ale Ucrainei.
Înaltul Reprezentant a afirmat că presiunea asupra Rusiei va fi menținută prin mai multe sancțiuni, inclusiv printr-un al 22-lea pachet de măsuri restrictive, prin asigurarea respectării sancțiunilor, prin acțiuni împotriva flotei-fantomă, prin atribuirea atacurilor hibride și prin reacția colectivă la acestea, precum și prin îmbunătățirea schimbului de informații.
În plus, Consiliul a vorbit despre necesitatea de a lucra la o punere în aplicare rapidă a interdicției de intrare pentru foștii foști combatanți ruși, precum și despre posibilitatea de a restricționa circulația diplomaților ruși și de a reduce numărul de vize turistice rusești.
În ceea ce privește răspunsul nostru colectiv, avem nevoie de un mecanism de consultare și de acțiune rapidă. Iată de ce vom propune un protocol de securitate pentru situații de urgență, în cadrul strategiei noastre europene de securitate. El trebuie să fie însoțit de un set de instrumente de răspuns gata pentru a fi utilizate.
Kaja Kallas, Înalta Reprezentantă pentru afaceri externe și politica de securitate și președinta Consiliului Afaceri Externe
În ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina, Înalta Reprezentă a salutat decizia Ucrainei de a adopta legile necesare care vor permite deschiderea negocierilor cu privire la alte două grupuri tematice aferente extinderii. Consiliul a discutat, de asemenea, despre deficitul de finanțare al Ucrainei pentru 2027 și despre necesitatea ca statele membre ale UE să joace un rol de prim plan în sprijinirea nevoilor de finanțare ale țării.
În încheiere, miniștrii UE au discutat despre posibilitatea de a împiedica sportivii ruși și belaruși să participe din nou la competiții sportive internaționale sub drapelul rus sau belarus și despre o eventuală acțiune a UE împotriva celor care distrug patrimoniul cultural ucrainean.
Consiliul a purtat discuții privind situația din Orientul Mijlociu, referindu-se îndeosebi la evoluția recentă a situației din Iran și din regiunea Golfului, în special la chestiunea libertății de navigație, precum și la Israel și Palestina.
Iranul și Golful
Consiliul a purtat dezbateri privind intensificarea tensiunilor din Golf și din Marea Roșie, inclusiv privind atacurile împotriva Arabiei Saudite și perturbarea securității maritime și a libertății de navigație, în special în Strâmtoarea Hormuz și în Strâmtoarea Bab al-Mandab. Miniștrii au condamnat în comun recentul atac comis de houthi asupra aeroportului din Riad și au subliniat importanța detensionării situației, a menținerii dialogului diplomatic cu partenerii regionali și a continuării eforturilor diplomatice în vederea unui rezultat negociat.
Totodată, au reliefat necesitatea de a se restabili libertatea de navigație în conformitate cu dreptul internațional, inclusiv prin intermediul operațiilor de securitate maritimă ale UE, în special EUNAVFOR ASPIDES, și au discutat despre necesitatea de a consolida capacitățile acesteia. În acest context, mai mulți miniștri au salutat angajamentul „fără tarife/fără taxe” condus de UE, pentru a proteja rutele comerciale internaționale și a se opune tarifelor, taxelor sau restricțiilor unilaterale ilegale care împiedică libertatea de navigație.
Este în interesul strategic al Europei ca Marea Roșie să rămână deschisă. Apele internaționale, arterele economiei noastre, trebuie să rămână deschise pentru toți, și nu pentru oricine poate plăti.
Kaja Kallas, Înalta Reprezentantă pentru afaceri externe și politica de securitate și președinta Consiliului Afaceri Externe
În încheiere, miniștrii UE au vorbit despre înrăutățirea situației din Yemen, subliniind că este important să se sprijine guvernul yemenit recunoscut la nivel internațional, să se intensifice eforturile în scopul unei soluții politice și să se răspundă nevoilor umanitare grave din Yemen și din Cornul Africii.
Miniștrii au purtat un schimb de opinii cu privire la situația din Israel și Palestina, în perspectiva viitorului ciclu electoral din regiune. În acest sens, miniștrii și-au exprimat regretul cu privire la amânarea alegerilor legislative palestiniene și au subliniat importanța unui dialog cu Autoritatea Palestiniană pentru a se asigura că alegerile pot avea loc în viitorul apropiat. Ei au mai vorbit despre evoluția relațiilor UE-Israel în contextul viitoarelor alegeri israeliene.
UE rămâne dispusă să sprijine procesul, inclusiv prin intermediul misiunii UE de observare a alegerilor. După 20 ani fără vot legislativ, instituțiile palestiniene au nevoie să își reînnoiască legitimitatea.
Kaja Kallas, Înalta Reprezentantă pentru afaceri externe și politica de securitate și președinta Consiliului Afaceri Externe
În sens mai larg, Consiliul a purtat discuții privind situația din Gaza și Cisiordania. Miniștrii și-au exprimat profunda îngrijorare cu privire la situația umanitară dezastruoasă din Gaza și au subliniat că este nevoie de un acces umanitar rapid, sigur și neîngrădit la scară largă, drept condiție pentru realizarea de progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a planului de pace cuprinzător. De asemenea, s-au referit la înrăutățirea situației din Cisiordania, inclusiv la extinderea coloniilor și la violența coloniștilor.
Miniștrii s-au referit și la situația din Liban și au reafirmat sprijinul UE pentru suveranitatea și integritatea teritorială a țării. Ei au salutat instituirea, printr-o decizie a Consiliului, a Misiunii de sprijin a UE în Liban (EUSM Liban) pentru a consolida capabilitățile forțelor armate libaneze și ale forțelor de securitate internă și pentru a sprijini stabilitatea în țară.
În cadrul afacerilor curente, Consiliul s-a referit la situația din Georgia, exprimându-și profunda îngrijorare cu privire la regresul democratic al țării, situația partidelor din opoziție și punerea în aplicare a legislației privind agenții străini. La reuniunea Consiliului Afaceri Externe din ianuarie 2027 ar urma să aibă loc o discuție mai aprofundată privind Georgia.
La punctul „Diverse”, Belgia și Țările de Jos s-au adresat miniștrilor cu privire la Curtea Penală Internațională (CPI), având în vedere măsurile restrictive anunțate recent de SUA împotriva CPI și judecătorilor acesteia.
În plus, Țările de Jos au ridicat problema măsurilor restrictive ale UE privind criminalitatea organizată transnațională.
Franța a făcut referire la Algeria în contextul restricțiilor comerciale recent adoptate asupra importurilor franceze.
Ciprul a comunicat miniștrilor informații la zi cu privire la memorandumul de înțelegere semnat pe 10 iulie de Turcia și de entitatea secesionistă din zonele ocupate ale Republicii Cipru în vederea dezvoltării unei conducte submarine pentru transportul gazelor naturale.
Alte decizii
Consiliul a impus măsuri restrictive pentru încă trei persoane și patru entități responsabile de sprijinirea programelor Republicii Populare Democrate Coreene privind armele de distrugere în masă și de încălcarea sancțiunilor ONU.
De asemenea, Consiliul a prelungit cu cinci ani, până la 30 octombrie 2031, cadrul de măsuri restrictive împotriva proliferării și utilizării armelor chimice.
Consiliul a decis să prelungească mandatul misiunii în sprijinul reformei sectorului de securitate din Irak (EUAM Iraq) până la 31 octombrie 2028.
În marja reuniunii
Înainte de începerea reuniunii CAE, miniștrii UE au luat parte la o discuție informală, la mic-dejun, privind combaterea acțiunilor străine de manipulare a informațiilor și a ingerințelor străine (FIMI) și a campaniilor de comunicare strategică.
Dosarele reuniunii
Documente pregătitoare
Această resursă este disponibilă momentan doar în următoarele limbi:
Acreditarea de presă pentru summiturile internaționale desfășurate în afara Uniunii Europene va fi gestionată de autoritățile guvernamentale din țara-gazdă.
