Summitul G20, Roma, Italia, 30-31 octombrie 2021

Principalele rezultate

La 30 și 31 octombrie 2021, liderii G20 s-au reunit pentru un summit de două zile găzduit de președinția italiană a G20 la Roma.

Charles Michel, președintele Consiliului European, și Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, au reprezentat UE.

La sfârșitul reuniunii, liderii G20 au adoptat o declarație a liderilor G20.

• Declarația liderilor G20 reuniți la Roma

În cadrul summitului, liderii G20 au convenit:

• să facă în continuare posibilă atingerea obiectivului de limitare a încălzirii globale la 1,5 grade în comparație cu nivelurile preindustriale
• să își accelereze acțiunile în vederea atingerii la nivel mondial a unui nivel net al emisiilor de gaze cu efect de seră egal cu zero sau a neutralității emisiilor de dioxid de carbon până la mijlocul secolului sau în jurul acestui moment
• să reafirme angajamentul țărilor dezvoltate în ceea ce privește finanțarea combaterii schimbărilor climatice de a mobiliza în comun 100 de miliarde USD pe an și au salutat noile angajamente asumate de unii membri ai G20
• să pună în aplicare noile norme în scopul unui sistem fiscal internațional mai stabil și mai echitabil, inclusiv un impozit pe profit minim de 15% la nivel mondial, până în 2023
• să continue eforturile pentru a asigura un acces mai bun și mai rapid la vaccinurile împotriva COVID-19 în țările cu venituri reduse și medii
• să instituie un grup operativ comun al G20 privind finanțele și sănătatea pentru a asigura finanțarea adecvată a prevenirii pandemiilor, a pregătirii pentru acestea și a răspunsului în cazul producerii lor

Redresarea economică

Liderii au luat act de faptul că economia mondială s-a redresat într-un ritm susținut în 2021, datorită introducerii vaccinurilor și susținerii continue a politicilor. Cu toate acestea, redresarea a variat foarte mult de la o țară la alta și în interiorul acestora.

Acesta este motivul pentru care G20 rămâne hotărât să utilizeze toate instrumentele disponibile atât timp cât este necesar pentru a aborda consecințele negative ale pandemiei, în special asupra celor mai afectați, cum ar fi femeile, tinerii și lucrătorii informali și cu un nivel scăzut de calificare, precum și în ceea ce privește inegalitățile.

„Vom continua să sprijinim redresarea, evitând orice retragere prematură a măsurilor de sprijin, menținând în același timp stabilitatea financiară și sustenabilitatea finanțelor publice pe termen lung și asigurând protecție împotriva riscurilor de evoluție negativă și a efectelor de propagare negative.” Declarația liderilor G20

G20 va rămâne, de asemenea, vigilent la provocările economice de la nivel mondial, cum ar fi perturbarea lanțurilor de aprovizionare.

Pandemia de COVID-19

Pentru a aborda lacunele persistente în materie de vaccinare, liderii G20 s-au angajat să sporească în mod substanțial furnizarea și accesul la vaccinuri, tratamente și metode de diagnosticare, acordând o atenție deosebită nevoilor țărilor cu venituri mici și medii.

Acest lucru ar trebui să permită realizarea de progrese în vederea realizării obiectivului de vaccinare a cel puțin 40% din populație în toate țările până la sfârșitul anului 2021 și 70% până la jumătatea anului 2022, conform recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Asigurarea unei distribuții rapide și echitabile a vaccinurilor la nivel mondial va implica consolidarea lanțurilor de aprovizionare, extinderea și diversificarea capacității de producție, promovarea acceptării vaccinurilor și a încrederii în acestea și combaterea dezinformării.

Liderii G20 și-au reafirmat, de asemenea, angajamentul față de Declarația de la Roma, adoptată în cadrul Summitului mondial în domeniul sănătății din luna mai, ca „busolă pentru acțiunea colectivă”.

• Solidaritatea internațională a UE în timpul pandemiei de COVID-19
• Declarația de la Roma

Prevenirea pandemiilor, pregătirea pentru acestea și răspunsul în cazul producerii lor

Cu scopul de a asigura o finanțare adecvată, sustenabilă și mai bine coordonată a prevenirii pandemiilor, a pregătirii pentru acestea și a răspunsului în cazul producerii lor, liderii G20 au instituit un grup operativ comun al G20 privind finanțele și sănătatea.

Până la începutul anului 2022, grupul operativ va face demersuri pentru instituirea unui mecanism financiar, care ar urma să fie coordonat de OMS, pentru a consolida finanțarea la nivel mondial a prevenirii pandemiilor, a pregătirii pentru acestea și a răspunsului în cazul producerii lor.

Crearea grupului operativ a fost propusă de miniștrii sănătății și finanțelor din cadrul G20 în ajunul summitului.

• Comunicatul comun al miniștrilor finanțelor și sănătății din cadrul G20, 29 octombrie 2021

Liderii au remarcat, de asemenea, că consolidarea prevenirii pandemiilor, a pregătirii pentru acestea și a răspunsului în cazul producerii lor poate implica un instrument sau un acord internațional în contextul OMS.

Înaintea summitului, președintele Michel a subliniat beneficiile unui tratat internațional privind pandemiile.

„Principiul unui tratat internațional privind pandemiile, bazat pe Constituția Organizației Mondiale a Sănătății, va face obiectul unei Adunări Mondiale a Sănătății în luna noiembrie. Considerăm că un astfel de tratat va fi cel mai bun instrument pentru a îmbunătăți pregătirea pentru pandemii și răspunsul la acestea la nivel mondial.” Charles Michel, președintele Consiliului European

• Reziliența internațională în materie de sănătate: o provocare definitorie (comunicat de presă, 26 octombrie 2021)
• Un tratat internațional privind prevenirea pandemiilor și pregătirea pentru acestea (informații generale)

Climă și energie

Liderii G20 s-au angajat să colaboreze pentru a asigura succesul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP26), care a început la Glasgow, Regatul Unit, imediat după summitul G20.

Aceștia și-au reafirmat angajamentul față de punerea în aplicare deplină și efectivă a Convenției Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) și a Acordului de la Paris.

Liderii G20 au remarcat că menținerea obiectivului de limitare a încălzirii globale la 1,5 grade în comparație cu nivelurile preindustriale va necesita acțiuni și angajamente semnificative și efective din partea tuturor țărilor, ținând seama de diferitele abordări.

G20 își va accelera acțiunile în domeniile atenuării, adaptării și finanțării, recunoscând relevanța esențială a atingerii la nivel mondial a unui nivel net al emisiilor de gaze cu efect de seră egal cu zero sau a neutralității emisiilor de dioxid de carbon până la mijlocul secolului sau în jurul acestui moment.

Liderii s-au angajat, de asemenea, să ia măsuri suplimentare în acest deceniu și să formuleze, să pună în aplicare, să actualizeze și, dacă este necesar, să își sporească contribuțiile lor stabilite la nivel național (CSN) pentru 2030.

• Acordul de la Paris privind schimbările climatice (informații generale)
• Conferința ONU privind schimbările climatice (COP 26), Summitul liderilor mondiali, Glasgow, Regatul Unit, 1 noiembrie 2021
• Summitul privind schimbările climatice COP26: de ce este important (informații generale)

Liderii au reamintit și au reafirmat angajamentul în ceea ce privește finanțarea combaterii schimbărilor climatice asumat de țările dezvoltate de a mobiliza în comun 100 de miliarde USD pe an, din 2020 până în 2025, pentru a sprijini țările în curs de dezvoltare în eforturile lor de a-și reduce emisiile de gaze cu efect de seră, precum și de a atenua efectele negative ale schimbărilor climatice și de a se adapta la acestea.

Aceștia au salutat, de asemenea, noile angajamente asumate de unii membri ai G20 în ceea ce privește creșterea și îmbunătățirea contribuțiilor lor totale la finanțarea publică internațională a combaterii schimbărilor climatice până în 2025 și așteaptă cu interes noi angajamente și din partea altor membri.

• Consiliul aprobă cifra finanțării combaterii schimbărilor climatice pentru 2020 (comunicat de presă, 29 octombrie 2021)
• Concluzii ale Consiliului privind finanțarea combaterii schimbărilor climatice, 5 octombrie 2021
• Addendum la Concluziile Consiliului privind finanțarea combaterii schimbărilor climatice

Liderii și-au reafirmat angajamentul din 2009 de a elimina treptat și a raționaliza, pe termen mediu, subvențiile ineficiente pentru combustibilii fosili care încurajează risipa de resurse.

Aceștia s-au angajat să oprească, până la sfârșitul anului 2021, finanțarea publică internațională pentru producția nouă de energie pe bază de cărbune nestabilizat în străinătate.

Liderii G20 și-au subliniat angajamentul de a menține securitatea energetică, abordând în același timp schimbările climatice, și de a garanta tranziții în sistemul energetic care să mențină energia la prețuri accesibile pentru gospodăriile și întreprinderile cele mai vulnerabile.

Aceștia au subliniat, de asemenea, importanța menținerii fluxurilor neîntrerupte de energie din diferite surse, de la diferiți furnizori și pe diferite rute, precum și a promovării unor piețe internaționale ale energiei deschise, competitive și libere.

Biodiversitatea și mediul

Liderii G20 s-au angajat să consolideze acțiunile de stopare și inversare a declinului biodiversității până în 2030.

Aceștia vor depune eforturi pentru a se asigura că cel puțin 30% din suprafața terestră mondială și cel puțin 30% din oceanele și mările lumii sunt conservate sau protejate până în 2030 și vor ajuta membrii să înregistreze progrese în vederea atingerii acestui obiectiv, ținând cont de circumstanțele naționale.

Liderii au îndemnat alte țări să își unească forțele cu G20 pentru a atinge obiectivul ambițios de a planta 1 mie de miliarde de copaci până în 2030, cu implicarea sectorului privat și a societății civile.

Dezvoltare durabilă

Liderii G20 și-au exprimat profunda îngrijorare cu privire la impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19, în special în țările în curs de dezvoltare. Aceștia și-au reafirmat angajamentul față de un răspuns la nivel mondial pentru a accelera progresele în direcția atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă și pentru a sprijini o redresare durabilă, favorabilă incluziunii și rezilientă în întreaga lume.

Liderii s-au angajat să își consolideze măsurile de punere în aplicare a Planului de acțiune al G20 privind Agenda 2030 și a sprijinului G20 pentru răspunsul la pandemia de COVID-19 și redresarea în țările în curs de dezvoltare. De asemenea, aceștia și-au reafirmat sprijinul continuu pentru țările africane printr-o serie de inițiative, cum ar fi Pactul G20 cu Africa.

• Declarația președintelui Charles Michel la Conferința Pactului G20 cu Africa (comunicat de presă, 27 august 2021)
• Site-ul web al Pactului G20 cu Africa

Liderii au salutat noua alocare generală a drepturilor speciale de tragere (DST), care a pus la dispoziție echivalentul a 650 de miliarde USD sub formă de rezerve suplimentare la nivel mondial. G20 va lucra la modalități de creștere a impactului său prin direcționarea voluntară a unei părți din DST alocate către sprijinirea țărilor vulnerabile.

Liderii G20 au solicitat Fondului Monetar Internațional (FMI) să instituie un nou Fond pentru reziliență și sustenabilitate (FRS), care să ofere finanțare pe termen lung la prețuri accesibile pentru țările cu venituri mici, inclusiv pe continentul african, pentru statele insulare mici în curs de dezvoltare și pentru țările vulnerabile cu venituri medii.

Liderii au salutat progresele înregistrate în cadrul Inițiativei G20 privind suspendarea serviciului datoriei (ISSD), care, conform estimărilor, a permis amânarea a cel puțin 12,7 miliarde USD din totalul serviciului datoriei în perioada mai 2020-decembrie 2021, în beneficiul a 50 de țări.

Agenda summitului

Discuțiile din cadrul summitului au fost organizate în cadrul a trei sesiuni de lucru principale și în cadrul a două evenimente ale liderilor desfășurate în paralel.

Sesiuni de lucru

• Sesiunea I: „Economia mondială și sănătatea mondială”
• Sesiunea II: „Schimbările climatice și mediul”
• Sesiunea III: „Dezvoltare durabilă”

Evenimente ale liderilor desfășurate în paralel

• „Sprijinirea IMM-urilor și a întreprinderilor deținute de femei să se redreseze mai bine”
• „Rolul sectorului privat în combaterea schimbărilor climatice”

Reuniuni bilaterale organizate de președintele Michel

În marja summitului, președintele Michel a organizat o serie de reuniuni bilaterale cu alți lideri mondiali:

• Narendra Modi, prim-ministrul Indiei
• Lee Hsien Loong, prim-ministrul Republicii Singapore
• Paul Kagame, președintele Rwandei și președintele NEPAD
• Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății
• Alberto Fernández, președintele Argentinei
• Scott Morrison, prim-ministrul Australiei
• Angela Merkel, cancelara Germaniei
• Joko Widodo, prim-ministrul Indoneziei
• Recep Tayyip Erdoğan, președintele Turciei

Președintele Michel și președinta von der Leyen au participat, de asemenea, la o reuniune informală a liderilor UE și ai Uniunii Africane prezenți la summit, care a fost găzduită de președintele Franței, Emmanuel Macron.

Informații generale

Despre președinția italiană a G20

Tema generală a președinției italiene a cuprins cei trei piloni „oameni, planetă, prosperitate”. Această temă s-a reflectat în cele trei sesiuni de lucru din cadrul summitului de la Roma.

Despre G20

Membrii G20 sunt: Africa de Sud, Arabia Saudită, Argentina, Australia, Brazilia, Canada, China, Franța, Germania, India, Indonezia, Italia, Japonia, Mexic, Regatul Unit, Republica Coreea, Rusia, Turcia, Statele Unite și Uniunea Europeană.

Spania este invitat permanent. Președinția italiană a G20 a invitat alți șapte lideri în calitate de invitați la summit, inclusiv prim-ministrul Țărilor de Jos.

Summiturile precedente

Summitul G20 anterior, din 2020, a avut loc prin videoconferință ca urmare a pandemiei de COVID-19.

• Summitul G20, 21-22 noiembrie 2020

Cel mai recent summit G20 desfășurat cu prezență fizică a fost cel de la Osaka, Japonia, din 2019.

• Summitul G20 de la Osaka, Japonia, 28-29 iunie 2019