Acordul de la Paris privind schimbările climatice

Ce este Acordul de la Paris?

Acordul de la Paris este un tratat internațional ai cărui semnatari au obligația juridică de a lupta împotriva schimbărilor climatice.

În 2015, pentru prima dată în istorie, guvernele au convenit asupra unui efort colectiv considerabil vizând limitarea încălzirii globale și combaterea consecințelor acesteia.

Menținerea încălzirii globale sub 1,5 C

Combaterea efectelor schimbărilor climatice

Acordul de la Paris a intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016, odată cu îndeplinirea condiției care impunea ratificarea acestuia de cel puțin 55 de țări responsabile pentru cel puțin 55% din emisiile de gaze cu efect de seră la nivel mondial.

Acordul a conturat un plan de acțiune vizând limitarea încălzirii globale.

Principalele puncte ale Acordului de la Paris

Un obiectiv pe termen lung

Creșterea temperaturii medii la nivel mondial nu ar trebui să depășească 1,5 C până la sfârșitul secolului.

Transparență

Țările se informează reciproc și informează și publicul cu privire la rezultatul eforturilor lor de realizare a obiectivelor pe care și le-au propus, pentru a asigura transparența și supravegherea.

Contribuții

Țările se angajează să întreprindă acțiuni climatice prin prezentarea unor planuri de acțiune în domeniul climei vizând reducerea emisiilor lor.

Solidaritate

Este necesară finanțarea acțiunilor climatice pentru a ajuta țările vulnerabile atât să își reducă emisiile, cât și să își consolideze reziliența la schimbările climatice.

Ambiție

Guvernele își comunică planurile de acțiune la fiecare cinci ani, stabilind, cu fiecare nou plan, obiective mai ambițioase.

CCONUSC: Convenția internațională asupra schimbărilor climatice

Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) este principalul acord internațional în domeniul politicilor climatice. Acordul de la Paris a fost adoptat de către țări în cursul unei reuniuni a părților la CCONUSC din 2015.

CCONUSC este una dintre cele trei convenții care au fost adoptate la Summitul Pământului de la Rio din 1992, unde comunitatea internațională a recunoscut necesitatea de a acționa în mod colectiv pentru a proteja populația și mediul înconjurător și pentru a limita emisiile de gaze cu efect de seră.

Convenția a fost ratificată de aproape toate țările lumii.

În 1997, semnatarii CCONUSC au încheiat Protocolul de la Kyoto, care a introdus pentru prima dată obiective obligatorii din punct de vedere juridic de reducere a emisiilor pentru țările dezvoltate; acest protocol a expirat în 2020.

Prin Acordul de la Paris, țările și-au reînnoit angajamentul față de acțiunile de combatere a schimbărilor climatice și au convenit asupra unor noi obiective pentru a accelera eforturile vizând limitarea încălzirii globale.

UE și Acordul de la Paris

UE și toate statele sale membre au semnat și ratificat Acordul de la Paris și sunt ferm angajate în punerea în aplicare a acestuia.

Prin ratificarea acordului, UE și statele sale membre au obligația juridică de a respecta obiectivul acordului de menținere a temperaturilor la nivel mondial în limite de siguranță.

Pentru a atinge acest obiectiv, UE a lansat, printre altele, strategia Pactul verde european, care instituie măsuri și norme menite să reducă drastic emisiile și să transforme economia europeană astfel încât aceasta să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050.

În octombrie 2025, Consiliul a aprobat Concluziile privind pregătirile UE pentru cea de a 30-a Conferință a părților (COP30) la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), care are loc în perioada 10-21 noiembrie 2025 la Belém, Brazilia.

Concluziile prezintă principalele priorități și poziții ale UE în vederea conferinței, axându-se pe nevoia urgentă de acțiuni climatice și de colaborare la nivel mondial.

La 5 noiembrie, Consiliul a aprobat o contribuție actualizată stabilită la nivel național (CSN) a Uniunii Europene și a statelor sale membre, pentru a fi transmisă CCONUSC înainte de COP30. Această CSN acoperă perioada până în 2035.

CSN-ul actualizat reiterează obiectivul UE de a realiza o reducere netă cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 și introduce o contribuție orientativă de 66,25% până la 72,5% pentru 2035 pe calea către neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon până în 2050.

• Acordul de la Paris: UE transmite ONU CSN-ul său actualizat, cu un obiectiv orientativ pentru 2035, înainte de COP30 (comunicat de presă, 5 noiembrie 2025)
• COP30: Consiliul stabilește poziția UE în perspectiva Conferinței privind schimbările climatice de la Belém (comunicat de presă, 21 octombrie 2025)

Date fiind obiectivele sale ambițioase în materie de climă, UE se află în prima linie în lupta împotriva schimbărilor climatice. Prin politicile și acțiunile sale îndrăznețe, UE stabilește standarde la nivel mondial și contribuie la încurajarea ambițiilor climatice în întreaga lume.

Rolul Consiliului în Acordul de la Paris

În fiecare an, părțile la CCONUSC se reunesc cu ocazia conferinței părților (COP) pentru a examina progresele realizate în ceea ce privește convenția, precum și acordurile conexe și punerea lor în aplicare și pentru a purta discuții pe aceste teme.

UE și statele sale membre sunt părți atât la CCONUSC, cât și la Acordul de la Paris. Ele participă la COP în fiecare an și iau parte la negocierile prevăzute de convenția asupra schimbărilor climatice pentru a stabili de comun acord norme noi sau actualizate în cadrul acordurilor mondiale.

Președinția Consiliului, împreună cu Comisia Europeană, conduce delegația UE la COP. Președintele Consiliului European poate, de asemenea, să participe la conferință.

În aceste foruri, UE se exprimă cu o singură voce. Înaintea reuniunii internaționale, Consiliul UE aprobă concluzii ale Consiliului menite să stabilească poziția generală de negociere a UE pentru negocierile privind clima.

• Rolul Consiliului în acordurile internaționale

A se vedea și

• Acordul de la Paris (site-ul ONU)
• CCONUSC (site web)