Relațiile UE cu Spațiul Economic European

Ce este Spațiul Economic European?

Spațiul Economic European (SEE) a fost înființat în ianuarie 1994, printr-un acord care reunește statele membre ale Uniunii Europene și țările membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) într-o piață internă unică.

Membrii SEE

Spațiul Economic European este format din 30 de țări: cele 27 de state membre ale UE plus trei țări AELS.

AELS este formată din patru țări (Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția), însă Elveția nu face parte din Spațiul Economic European. Cetățenii elvețieni au respins prin vot participarea la SEE în cadrul unui referendum în decembrie 1992. Relațiile UE cu Elveția sunt reglementate de o serie de acorduri separate.

• Consiliul dă undă verde semnării unui pachet de acorduri cu Elveția (comunicat de presă, 24 februarie 2026)

Beneficii

Spațiul Economic European aduce beneficii atât persoanelor fizice, cât și întreprinderilor, prin extinderea pieței interne a UE la Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Acordul privind SEE garantează drepturi și obligații egale în cadrul pieței unice pentru persoanele fizice și operatorii economici din SEE.

Pentru cetățeni, SEE sprijină libera circulație a persoanelor, care pot astfel locui, munci, studia și înființa întreprinderi mai ușor în țările participante, sub rezerva normelor aplicabile.

Pentru întreprinderi, SEE oferă acces la o piață mai mare în temeiul unui set comun de norme, facilitând comerțul cu bunuri și servicii și creând condiții mai previzibile pentru activitatea economică transfrontalieră.

Excepții

Acordul privind SEE nu acoperă următoarele politici ale UE:

• politica agricolă comună și politica comună în domeniul pescuitului
• uniunea vamală
• politica comercială comună
• politica externă și de securitate comună
• justiția și afacerile interne (statele SEE-AELS fac însă parte din spațiul Schengen)
• impozitarea directă și indirectă
• uniunea economică și monetară

Cum este guvernat Spațiul Economic European?

SEE se bazează pe o structură instituțională cu doi piloni, care reunește instituțiile UE și instituțiile care reprezintă statele SEE-AELS. Astfel se garantează că normele relevante ale UE sunt încorporate în Acordul privind SEE și aplicate consecvent în toate țările participante, respectând în același timp autonomia ambelor părți.

Instituțiile și organele de decizie ale SEE

Acordul privind SEE creează instituții comune care sprijină cooperarea dintre UE și statele SEE-AELS. Ele supraveghează punerea în aplicare a acordului, încorporează noi acte legislative și veghează ca normele comune să fie efectiv aplicate.

Comitetul mixt

Comitetul mixt al SEE gestionează funcționarea de zi cu zi a Acordului privind SEE. Acesta reunește reprezentanți ai UE și ai statelor SEE-AELS pentru a încorpora legislația relevantă a UE în acord. Deciziile se iau prin consens.

Consiliul SEE

Consiliul SEE oferă orientări politice pentru punerea în aplicare a Acordului privind SEE. Acesta întrunește de obicei de două ori pe an și reunește membri ai Consiliului Uniunii Europene, reprezentanți ai Comisiei Europene și miniștri de externe ai statelor SEE-AELS.

Consiliul examinează funcționarea Acordului privind SEE și discută chestiuni de interes politic și economic comun.

• Reuniunea Consiliului Spațiului Economic European, 27 mai 2026

Autoritatea AELS de Supraveghere

Autoritatea AELS de Supraveghere monitorizează dacă Islanda, Liechtenstein și Norvegia implementează și aplică în mod corect normele Acordului privind SEE care sunt relevante pentru piața internă.

Rolul său este comparabil cu cel al Comisiei Europene în cadrul UE. Dacă este necesar, ea poate investiga eventualele încălcări ale normelor SEE și poate iniția proceduri de asigurare a respectării legislației.

Curtea de Justiție a AELS

Curtea de justiție a AELS, cu sediul la Luxemburg, asigură interpretarea și aplicarea consecventă a normelor SEE în Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Acesta se ocupă de procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor inițiate de Autoritatea AELS de Supraveghere, oferă avize consultative instanțelor naționale cu privire la interpretarea legislației SEE și soluționează apelurile împotriva deciziilor luate de Autoritatea de supraveghere.

Rolul instituțiilor UE

Instituțiile UE joacă un rol central în funcționarea Acordului privind SEE. Comisia Europeană propune acte legislative și reprezintă UE în cadrul Comitetului mixt al SEE, iar Consiliul Uniunii Europene oferă orientări politice prin intermediul Consiliului SEE. Serviciul European de Acțiune Externă contribuie, de asemenea, la dialogul politic cu statele SEE-AELS.

Cooperarea dincolo de piața internă

Dincolo de cadrul Acordului privind SEE și de participarea la piața internă a UE, UE și țările SEE-AELS cooperează îndeaproape în domenii de interes comun. Această cooperare are loc prin intermediul dialogului politic, al inițiativelor comune și al participării la programele europene.

Cooperarea politică

UE și țările SEE-AELS mențin un dialog politic periodic cu privire la chestiuni europene și internaționale. Această cooperare le permite să facă schimb de opinii și, dacă este cazul, să își coordoneze pozițiile cu privire la provocările care afectează întregul continent european.

Printre domeniile de cooperare se numără:

• politica externă și de securitate, inclusiv discuții privind evoluțiile internaționale, stabilitatea regională și provocările comune în materie de securitate
• sprijinul pentru Ucraina și ordinea internațională bazată pe norme
• securitatea și reziliența energetică
• schimbările climatice și provocările legate de mediu la nivel mondial
• securitatea economică și competitivitatea

Cooperarea în alte domenii

Prin participarea la programele și inițiativele UE, țările SEE-AELS contribuie la cooperarea europeană și beneficiază de aceasta în domenii precum:

cercetarea și inovare, inclusiv participarea la programele și inițiativele de cercetare ale UE care sprijină cooperarea științifică (cum ar fi Orizont Europa)

educația, formarea, tineretul și cultura, prin programe care promovează schimburile, dezvoltarea competențelor și cooperarea între instituții (cum ar fi Erasmus+ și Europa creativă)

mediul și politicile climatice, inclusiv cooperarea privind tranziția verde și dezvoltarea durabilă (de exemplu, prin intermediul programului LIFE)

transformarea digitală, inclusiv eforturile de consolidare a conectivității digitale, a inovării și a unui mediu digital sigur (prin intermediul inițiativei Europa digitală)

A se vedea, de asemenea

• Acordul privind Spațiul Economic European (Comisia Europeană)
• Asociația Europeană a Liberului Schimb (site-ul web al AELS)