Pădurile: date și cifre
Pădurile aduc o varietate de beneficii pentru sănătatea umană și pentru mediu, dar sunt afectate de presiuni din ce în ce mai mari. Mai multe inițiative și acte legislative ale UE sprijină pădurile, atât în Uniunea Europeană, cât și în întreaga lume.
Ce oferă pădurile
Pădurile sunt vitale pentru sănătatea și bunăstarea oamenilor, pentru mediu și pentru climă.
Stocarea dioxidului de carbon
În fiecare an, pădurile din UE captează în copaci, plante și sol aproximativ 10% din emisiile de gaze cu efect de seră din UE. Din acest motiv, ele sunt de departe cel mai mare absorbant de carbon din UE.
Apă curată
Pădurile sunt purificatoare naturale ale aerului și acționează ca filtre naturale, captând apa pluvială și permițându-i să pătrundă lent în sol și să ajungă la rădăcini.
Habitat pentru fauna sălbatică
Pădurile sunt oaze ale biodiversității. La nivel mondial, ele găzduiesc 80% din toate speciile terestre de animale, plante și ciuperci.
Lemn și materii prime
Produsele forestiere recoltate stochează carbonul și contribuie la reducerea emisiilor de CO2. Pădurile furnizează și materii prime nelemnoase, cum ar fi alimente, plante medicinale și plută.
Protecție pentru sol și împotriva inundațiilor
Sistemele de rădăcini din păduri stabilizează solul și previn eroziunea. Acestea contribuie totodată la reglarea debitelor apelor și la reducerea revărsărilor și a riscului de inundații.
Recreere și sănătate
Pădurile oferă spații pentru drumeții, campinguri și conectare cu natura, ajutându-ne să ne îmbunătățim sănătatea fizică și mintală.
Locuri de muncă verzi
4,5 milioane de locuri de muncă din UE depind direct sau indirect de păduri. La nivel mondial, pădurile oferă 86 de milioane de locuri de muncă verzi.
Terenurile forestiere și sănătatea pădurilor
În UE
Aproape 40% din teritoriul UE este acoperit de păduri, iar suprafața lor a crescut cu 5,5% din 2000 datorită împăduririi, gestionării durabile, refacerii active și proceselor naturale.
Cu toate acestea, pădurile noastre se află într-o stare precară, deoarece sănătatea lor se deteriorează.
La nivel mondial
Pădurile acoperă 30% din suprafața terestră a Pământului. Ele se întind pe 4,06 miliarde de hectare, ceea ce înseamnă aproximativ o jumătate de hectar de pădure pentru fiecare persoană de pe planetă.
În fiecare an, suprafața scade cu 4,7 milioane de hectare în medie sau cu aproximativ 6,7 milioane de terenuri de fotbal.
Stocarea gazelor cu efect de seră
Sănătatea și reziliența pădurilor, modificările ecosistemelor forestiere cauzate de schimbările climatice sau de dăunători și tăierile tot mai mari de copaci pot afecta capacitatea pădurilor de a absorbi și de a stoca gaze cu efect de seră. În 2022, pădurile din UE au stocat cu o treime mai puține gaze cu efect de seră decât în 2000, deși suprafața lor totală a crescut.
Potențialul pădurilor din UE de a stoca gaze cu efect de seră este în scădere
Graficul prezintă cantitatea anuală de gaze cu efect de seră absorbită de pădurile din UE, măsurată în milioane de tone de CO2 echivalent (MtCO2e).
Grafic cu linii care prezintă cantitatea anuală de gaze cu efect de seră absorbită de terenurile forestiere în perioada 2000-2022, măsurată în milioane de tone de CO2 echivalent (MtCO2e).
În perioada 2000-2015, terenurile forestiere au absorbit aproximativ 400 MtCO2e pe an, cu unele fluctuații. După 2015, nivelul de absorbție a început să scadă constant, ajungând la 312 MtCO2e în 2017. De atunci, nivelurile de absorbție au rămas relativ stabile, la puțin sub 300 MtCO2e.
Ce amenință pădurile
Pădurile sunt supuse tot mai des unor presiuni și riscuri, ceea ce face ca beneficiile pe care le așteptăm de la ele să devină mai greu de obținut.
Defrișările și degradarea pădurilor au distrus în jur de 10% din pădurile lumii în ultimii 30 de ani.
În plus, schimbările climatice aduc:
• o pierdere a biodiversității
• dăunători și boli, cum ar fi infestările cu gândacul de scoarță, care pot distruge suprafețe mari de pădure
• poluare, cum ar fi niveluri ridicate ale ozonului care reduc capacitatea arborilor de a face fotosinteza
• secete și incendii forestiere, care au ca efect păduri mai tinere sau rate de creștere reduse
Incendiile forestiere sunt în creștere în UE
Graficul prezintă numărul anual de incendii forestiere din Uniunea Europeană. În 2022, s-au înregistrat aproape 8 000 de incendii, care au cauzat pierderea a 9 000 km2 de păduri din UE.
Grafic cu coloane care prezintă numărul anual de incendii forestiere din Uniunea Europeană în perioada 2010-2024.
În perioada 2010-2018, numărul incendiilor a rămas sub 1 000 pe an, cu excepția unei creșteri semnificative în 2017, când au avut loc peste 1 900 de incendii. Începând din 2019, numărul anual de incendii a început să crească constant, atingând un vârf de peste 7 800 de incendii în 2022. În 2023 și 2024, numărul incendiilor a scăzut, dar a rămas ridicat, înregistrându-se peste 5 000 de incendii în fiecare an.
Prin urmare, sănătatea pădurilor din UE și reziliența acestora la stres sunt în scădere. În plus, incendiile majore poluează aerul și apa și accentuează la rândul lor încălzirea globală.
A se vedea și
Reziliența și protecția pădurilor
Produse care nu implică defrișări
Schimbările climatice: ce face UE
Ultima revizuire: 24 iunie 2025