Skip to content

Defrișările

Pădurile sănătoase sunt vitale pentru oameni și mediu. Normele UE au drept obiectiv să reducă defrișările la nivel mondial prin reglementarea importurilor și a exporturilor de bunuri a căror producție contribuie la pierderea pădurilor la nivel mondial.

De ce ar trebui protejate pădurile

Pădurile acoperă 30% din suprafața terestră a Pământului. Ele oferă o serie de servicii vitale pentru sănătatea și bunăstarea oamenilor, precum și pentru mediu. Pădurile sunt paradisuri ale biodiversității care găzduiesc majoritatea speciilor terestre de animale, plante și ciuperci la nivel mondial.

Mai mult, pădurile:

  • asigură apa curată
  • furnizează materii prime regenerabile
  • stabilizează solul și protejează împotriva dezastrelor naturale
  • oferă locuri de muncă, de exemplu în domeniul producției de lemn, al gestionării pădurilor sau al activităților recreative

Pădurile joacă, de asemenea, un rol esențial, ca absorbanți de carbon, în atenuarea schimbărilor climatice, având în vedere capacitatea lor de a absorbi gazele cu efect de seră.

Pădurile din UE captează 10% din emisiile de gaze cu efect de seră ale UE.

Situația actuală în ceea ce privește defrișările la nivel mondial

În fiecare minut, o suprafață împădurită cu dimensiunea a 10 terenuri de fotbal este pierdută la nivel mondial, potrivit Institutului Mondial al Resurselor.

Principalul factor determinant al defrișărilor și al degradării pădurilor la nivel mondial este extinderea terenurilor agricole. Creșterea populației și cererea crescândă de alimente conduc la transformarea pădurilor în terenuri agricole și la un accent sporit pe productivitatea agriculturii. Producția de bunuri precum uleiul de palmier și soia are un cost ridicat pentru păduri și mediu.

Pierderea pădurilor la nivel mondial începând din 1990 (în milioane de hectare)

Versiunea text

O diagramă liniară care arată pierderea pădurilor la nivel mondial începând din 1990. În anul 2000, pierderea a fost de 78 de milioane de hectare, în anul 2010 de 130 de milioane de hectare, iar în anul 2020 de 178 de milioane de hectare.

Ce face UE în ceea ce privește defrișările?

Mai multe inițiative și legi ale UE contribuie la conservarea și protejarea pădurilor.

Politicile și normele UE privind defrișările includ:

  • produse care nu implică defrișări
  • strategia pentru păduri
  • strategia privind biodiversitatea și legea privind restaurarea naturii
  • norme privind exploatarea terenurilor și silvicultura

Produse care nu implică defrișări

UE a introdus norme menite să reglementeze intrarea pe piața UE și exportul din UE de bunuri care contribuie la defrișările și degradarea pădurilor la nivel mondial. Normele garantează că aceste produse și lanțurile lor de aprovizionare „nu implică defrișări”.

Legea este prima de acest tip din lume.

Bunurile incluse pe listă sunt:

  • bovinele
  • cacaua
  • cafeaua
  • uleiul de palmier
  • cauciucul
  • soia
  • lemnul

Normele se aplică, de asemenea, unei serii de produse derivate, cum ar fi ciocolata, mobila, hârtia tipărită și anumite produse derivate pe bază de ulei de palmier (utilizate, de exemplu, ca ingrediente în produsele de îngrijire personală).

Care dintre bunuri cauzează cele mai multe defrișări?

Versiunea text

O diagramă circulară care arată ponderea fiecăruia dintre cele șapte bunuri enumerate în defrișările la nivel mondial atunci când sunt consumate în UE. Uleiul de palmier cauzează cea mai mare parte a defrișărilor generate de UE, cu o pondere de 35%, urmat de soia (33%), care este utilizată în principal pentru hrana animalelor. Lemnul cauzează 9%, cacaua 8%, cafeaua 7%, carnea de vită 5% și cauciucul 3%.

Obiectivul normelor UE este de a reduce la minimum riscul defrișărilor și al degradării pădurilor, legat de consumul bunurilor enumerate, în UE. Fără aceste norme, UE ar putea cauza defrișarea a peste 248 000 de hectare pe an – o suprafață aproape la fel de mare ca teritoriul Luxemburgului.

Noul regulament stabilește norme obligatorii privind diligența necesară pentru toți comercianții care introduc sau pun la dispoziție pe piața UE sau exportă de pe piața UE bunurile enumerate. Comercianții au obligația de a urmări produsele pe care le vând până la parcela de teren unde au fost produse (pe baza imaginilor prin satelit și a coordonatelor GPS). Acest lucru este necesar pentru a se asigura că acestea nu sunt produse pe terenuri defrișate sau degradate. Un sistem digital le oferă autorităților informații privind originea produselor.

Un sistem de evaluare comparativă le atribuie țărilor din UE și celor din afara UE un nivel de risc legat de defrișări și de degradare a pădurilor. Categoria de risc este utilizată pentru a determina nivelul obligațiilor specifice ale operatorilor și ale autorităților statelor membre de a efectua inspecții și controale.

Normele țin seama de protecția drepturilor omului legate de defrișări. Acestea includ, de asemenea, dispoziții privind sancțiunile pentru comercianții care nu respectă normele și sprijină cooperarea consolidată cu țările partenere.

Normele:

  • vor reduce defrișările și degradarea pădurilor la nivel mondial
  • vor combate exploatarea forestieră ilegală
  • vor proteja biodiversitatea și capacitatea pădurilor de a capta CO2

În urma acordului provizoriu privind regulamentul la care au ajuns Consiliul și Parlamentul European în decembrie 2022, Consiliul a adoptat normele în mai 2023.

În decembrie 2024, Consiliul a adoptat amânarea cu un an a aplicării legislației UE privind defrișările.

În urma preocupărilor exprimate de statele membre și de părțile interesate cu privire la gradul de pregătire a întreprinderilor și a administrațiilor, precum și cu privire la aspectele tehnice legate de noul sistem de informații, în octombrie 2025, Comisia Europeană a prezentat o propunere de revizuire specifică a regulamentului pentru a aborda situația.

În noiembrie 2025, Consiliul și-a adoptat mandatul de negociere privind revizuirea.

La 4 decembrie 2025, președinția Consiliului și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu cu privire la revizuirea Regulamentului UE privind produsele care nu implică defrișări (EUDR), cu scopul de a simplifica punerea sa în aplicare și de a întârzia aplicarea acestuia, oferind astfel mai mult timp operatorilor și autorităților să se pregătească.

La 18 decembrie, Consiliul a adoptat în mod formal revizuirea specifică, care simplifică cerințele de diligență necesară și amână aplicarea regulamentului până la 30 decembrie 2026 pentru toți operatorii, cu o prelungire suplimentară de șase luni pentru microoperatori și operatorii mici.

Revizuirea răspunde preocupărilor exprimate de statele membre și de părțile interesate cu privire la sarcina administrativă și la gradul de pregătire a sistemului informatic, menținând în același timp pe deplin obiectivul EUDR de a preveni defrișările și degradarea pădurilor legate de produsele introduse pe piața UE.

Strategia UE pentru păduri

În iulie 2021, Comisia Europeană a publicat Strategia UE pentru păduri pentru 2030, ca unul dintre elementele emblematice ale Pactului verde european. Strategia urmărește să contribuie la reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră din UE cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990.

Strategia urmărește să sporească dimensiunea și calitatea pădurilor din Europa și să îmbunătățească reziliența acestora la provocări precum schimbările climatice, sprijinind în același timp comunitățile a căror existență depinde de silvicultură.

În Concluziile Consiliului privind strategia pentru păduri, aprobate în noiembrie 2021, miniștrii agriculturii și pescuitului din UE au subliniat:

  • rolul esențial al pădurilor pentru sănătatea umană și cea animală, precum și pentru mediul natural
  • rolul pădurilor în tranziția către o bioeconomie circulară verde, neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei și competitivă
  • necesitatea de a găsi un echilibru între aspectele de mediu, sociale și economice ale gestionării durabile a pădurilor

Strategia privind biodiversitatea și legea privind restaurarea naturii

Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030, prezentată de Comisie în mai 2020 și aprobată de Consiliu în octombrie 2020, stabilește acțiuni menite să contribuie la conservarea pădurilor și a biodiversității acestora.

Legea privind restaurarea naturii, adoptată în iunie 2024 de Consiliu și în prezent în vigoare, urmărește să sporească biodiversitatea pădurilor.

Norme privind exploatarea terenurilor și silvicultura

Prin pachetul „Pregătiți pentru 55” și prin revizuirea Regulamentului UE privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura (LULUCF), UE a stabilit un nou obiectiv pentru 2030 privind eliminarea dioxidului de carbon. Acesta va spori absorbanții naturali de carbon din UE, care includ arborii și plantele.

Ultima revizuire: 4 decembrie 2025