"Utilizăm cookie-uri pentru a vă îmbunătățiți experiența de navigare. Cookie-urile necesare au rolul de a susține funcții esențiale ale site-ului Consiliului. Cookie-urile opționale ne ajută să realizăm rapoarte statistice anonime și agregate pentru a răspunde mai bine nevoilor dvs.
Cu permisiunea dvs., vom folosi cookie-uri pentru a produce date agregate și anonime privind navigarea și comportamentul vizitatorilor pe site-ul nostru. Vom folosi aceste date pentru a vă îmbunătăți experiența de utilizare a site-ului nostru.
Consiliul Educație, Tineret, Cultură și Sport, 15-16 mai 2023
Principalele rezultate
Tineret și Sport (luni, 15 mai)
Miniștrii tineretului și sportului s-au reunit la Bruxelles pentru a discuta despre incluziunea socială a tinerilor în Europa și despre respectarea drepturilor omului în cadrul evenimentelor sportive internaționale. De asemenea, aceștia au aprobat concluzii privind dimensiunea socială a unei Europe durabile pentru tineret, precum și rezoluția privind rezultatele celui de al 9-lea ciclu al dialogului UE cu tinerii, rezoluția privind revizuirea Planului de lucru pentru Strategia UE pentru tineret pe perioada 2022-2024 și rezoluția privind reprezentarea statelor membre ale UE în cadrul Agenției Mondiale Antidoping (WADA).
Respectarea drepturilor omului în cadrul evenimentelor sportive internaționale
Miniștrii sportului au discutat despre necesitatea de a asigura respectarea drepturilor omului în organizarea evenimentelor sportive internaționale majore. Miniștrii au subliniat necesitatea unei bune guvernanțe în sport și au discutat despre modalitățile de sporire a transparenței și a respectării drepturilor omului în cadrul atribuirii și desfășurării evenimentelor sportive internaționale, precum și în cadrul activităților organizațiilor sportive naționale, europene și ale altor organizații sportive internaționale, în conformitate cu principiile directoare ale Organizației Națiunilor Unite. Mulți miniștri au evidențiat acțiunile întreprinse în țările lor pentru a proteja drepturile omului și a combate discriminarea la modul mai general, inclusiv prin sprijinirea sportivilor sau sportivelor LGBT, precum și a sportivelor, în general.
Evenimentele sportive internaționale ar trebui să reprezinte cele mai prețuite valori umane: integritatea, respectul reciproc și sentimentul de apartenență la o comunitate, precum și fairplay-ul. Trebuie să combatem cu orice preț toate atacurile la adresa acestor principii, fie că iau forma corupției, a dopajului ilegal, a utilizării sportului pentru îmbunătățirea reputației („sportswashing”) sau a încălcării drepturilor omului.
Jakob Forssmed, ministrul suedez al afacerilor sociale și sănătății publice
În cursul discuției, miniștrii au atras atenția asupra celei de a 4-a declarații adresate Comitetului Internațional Olimpic, recent publicată, în care se afirmă că Rusiei nu trebuie să i se permită să utilizeze sportul pentru a legitima invazia sa în Ucraina. O serie de miniștri au luat cuvântul pentru a-și exprima solidaritatea cu Ucraina și a sublinia opoziția lor fermă față de participarea sportivilor ruși și belaruși la evenimentele sportive internaționale majore, precum viitoarele Jocuri Olimpice și Paralimpice de la Paris. Ministrul adjunct al tineretului și sportului din Ucraina, Andri Cesnokov, și secretara executivă a EPAS și șefa Diviziei „Sport” din cadrul Consiliului Europei, Sophie Kwasny, au participat la dezbatere.
Consiliul a desfășurat o dezbatere de orientare privind necesitatea de a promova incluziunea tinerilor în societățile din cadrul UE, cu accent pe tinerii ucraineni. Miniștrii au desfășurat un schimb de opinii cu privire la modalitățile prin care se poate ține seama de eterogenitatea grupului reprezentat de „tineri” atunci când se elaborează politici care îi afectează pe aceștia. Miniștrii au evidențiat multe dintre provocările cu care se confruntă tinerii în prezent și au discutat despre modalitățile de a-i ajuta să depășească aceste obstacole, în conformitate cu recomandările rezultate în urma dialogului UE cu tinerii, subliniind în același timp importanța programelor UE precum Erasmus+ și Corpul european de solidaritate. De asemenea, miniștrii au prezentat măsurile care au fost deja adoptate în țările lor pentru a sprijini tinerii, inclusiv tinerii ucraineni care sunt strămutați temporar.
Ministrul adjunct al tineretului și sportului din Ucraina, Andri Cesnokov, a participat la discuție. Dl Cesnokov a arătat că aproximativ 40% dintre tinerii ucraineni sunt în prezent strămutați, mulți dintre aceștia beneficiind în prezent de protecție temporară în UE, și a enumerat prioritățile Ucrainei pentru cooperarea cu UE în domeniul politicii pentru tineret. De asemenea, Consiliul a audiat mesajele unora dintre delegații care au participat la Conferința UE pentru tineret de la Växjö din perioada 20-22 martie.
Totodată, miniștrii au aprobat concluziile privind dimensiunea socială a unei Europe durabile pentru tineret, în care se afirmă că UE ar trebui să depună mai multe eforturi pentru a implica tinerii în elaborarea politicii pentru un viitor durabil și se subliniază rolul acestora de actori-cheie în punerea în aplicare a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă.
În cadrul sesiunii dedicate tineretului, miniștrii au aprobat o rezoluție pentru a asigura faptul că părțile interesate relevante recunosc rezultatele celui de al 9-lea ciclu al dialogului UE cu tinerii și dau curs acestora. De asemenea, miniștrii au aprobat o rezoluție privind revizuirea Planului de lucru pentru Strategia UE pentru tineret pe perioada 2022-2024.
Miniștrii sportului au aprobat o rezoluție de revizuire a reprezentării statelor membre ale UE în cadrul Agenției Mondiale Antidoping (WADA) și a coordonării activităților referitoare la WADA. Scopul revizuirii este de a facilita procesul de desemnare și înlocuire a reprezentanților UE în cadrul reuniunilor WADA. În special, rezoluția Consiliului actualizează procedura de selecție a reprezentanților UE în cadrul Consiliului fondator al WADA.
O serie de puncte au fost abordate în cadrul categoriei „Diverse”, inclusiv rezultatul discuțiilor din cadrul micului dejun informal al dialogului UE cu tinerii, Convenția de la Macolin și dimensiunea europeană a Jocurilor Olimpice și Paralimpice din 2024.
Consiliul a adoptat fără dezbatere punctele de pe lista punctelor „A” fără caracter legislativ.
Această resursă este disponibilă momentan doar în următoarele limbi:
Marți, Consiliul și-a îndreptat atenția asupra chestiunilor legate de cultură, mass-media și educație. Sesiunea de dimineață a fost dedicată unei discuții privind situația actuală a Legii europene privind libertatea mass-mediei, în timp ce în cursul după-amiezii atenția s-a deplasat către importanța cititului pentru incluziunea socială și pentru calitatea vieții. De asemenea, miniștrii au aprobat concluzii privind artiștii aflați în situații de risc și artiștii strămutați și privind recunoașterea reciprocă automată a calificărilor în domeniul educației și al formării, precum și o rezoluție privind spațiul european al educației în perspectiva anului 2025 și mai departe.
Importanța cititului
Miniștrii au desfășurat o dezbatere de orientare privind importanța cititului pentru învățare, echitate și participarea activă în societate. Aceștia au recunoscut rolul esențial pe care îl joacă cititul în multe aspecte ale vieții, inclusiv educația, munca și integrarea în societate, precum și impactul acestuia asupra calității vieții. Aceștia au subliniat, de asemenea, că cititul este un factor-cheie pentru realizarea unui spațiu european al educației favorabil incluziunii până în 2025.
O serie de miniștri au luat cuvântul pentru a prezenta măsurile adoptate în țările lor pentru a încuraja copiii și tinerii să citească. Printre aceste măsuri se numără încurajarea pasiunii pentru citit de la o vârstă fragedă, asigurarea accesului la biblioteci și axarea pe formarea cadrelor didactice. Cei care au luat cuvântul au remarcat, de asemenea, provocările pe care le prezintă aspecte precum tranziția digitală și necesitatea de a recunoaște importanța cărților fizice, problema diferențelor de gen în ceea ce privește abilitățile privind cititul și provocările specifice pentru copiii proveniți dintr-un context de migrație.
Atunci când un copil începe să citească, îi sunt deschise porțile întregului univers. Cultivarea pasiunii pentru citit de la o vârstă fragedă este ca plantarea unei semințe care va da roade mai târziu, atunci când acești copii vor deveni cetățeni activi, capabili să își exercite drepturile democratice.
Lotta Edholm, ministra suedeză a școlilor
Înainte de începerea discuției, Consiliul l-a invitat pe Dr Dirk Hastedt, director executiv al Asociației internaționale pentru evaluarea realizărilor din domeniul educației, să prezinte rezultatele studiului din 2021 asupra progreselor la nivel internațional în ceea ce privește competențele de citire (PIRLS), iar o serie de state membre au profitat de ocazie pentru a reflecta asupra constatărilor acestui studiu.
Consiliul a desfășurat o dezbatere de orientare cu privire la propunerea de lege europeană privind libertatea mass-mediei (EMFA), pe baza unui raport intermediar și a unei note de informare elaborate de președinție. Miniștrii și-au exprimat opiniile cu privire la părțile din propunere pe care le-au considerat esențiale pentru consolidarea sectorului mass-mediei și pentru sprijinirea jurnaliștilor în exercitarea în mod independent a activităților lor. Printre acestea se numără protejarea independenței Comitetului european pentru servicii mass-media propus, ținând seama de schimbările rapide din sectorul digital, și asigurarea protecției surselor jurnaliștilor.
O serie de state membre au abordat legăturile dintre propunerea privind EMFA și alte instrumente și acte legislative ale UE, inclusiv noul cadru de reglementare pentru piețele și serviciile digitale și dispozițiile existente privind statul de drept. Miniștrii au dezbătut, de asemenea, aspecte-cheie care au rămas de soluționat înainte de a se putea ajunge la un acord general în cadrul Consiliului, inclusiv echilibrul dintre cerințele de securitate națională și necesitatea de a proteja jurnaliștii și sursele acestora, reflectând mai bine particularitățile statelor membre și evitând orice sarcină administrativă excesivă.
O serie de miniștri au luat cuvântul pentru a sublinia menținerea angajamentului lor în ceea ce privește garantarea pluralismului mass-mediei și asigurarea protecției jurnaliștilor ca parte a unei societăți democratice funcționale.
Artiștii aflați în situații de risc și artiștii strămutați
Consiliul a aprobat concluzii privind artiștii aflați în situații de risc și artiștii strămutați, în care ia act de rolul esențial al artiștilor în viața, dezvoltarea și reziliența societăților și a indivizilor și susține că artiștii ar trebui să își poată îndeplini acest rol și să își păstreze totodată creativitatea și libertatea de exprimare. Aceștia trebuie protejați și sprijiniți împotriva oricărei forme de amenințări sau încălcări care îi pun în pericol din cauza activității lor artistice, după cum subliniază concluziile. Printre exemplele de măsuri care ar putea fi luate pentru a proteja artiștii se numără „orașele-refugiu”, rezidențele artistice de urgență și eforturile de promovare a integrării acestora în comunitățile locale.
Miniștrii au aprobat o rezoluție privind spațiul european al educației în perspectiva anului 2025 și mai departe. Rezoluția Consiliului este emisă în replică la raportul intermediar publicat de Comisie în noiembrie 2022. De asemenea, Consiliul a aprobat concluzii privind măsurile suplimentare necesare pentru ca recunoașterea reciprocă automată în domeniul educației și al formării să devină o realitate. Concluziile evaluează constatările raportului Comisiei și propun o serie de măsuri pentru a contribui la concretizarea recunoașterii reciproce automate în domeniul educației și al formării. Ele subliniază că obținerea unei astfel de recunoașteri depinde de colaborarea dintre statele membre pentru a promova încrederea reciprocă și transparența.
O serie de elemente au fost dezbătute în cadrul categoriei „Diverse”, inclusiv sprijinul pentru sectoarele culturale și creative ucrainene, bibliotecile publice și refugiații ucraineni, precum și desemnarea orașului Évora drept Capitală europeană a culturii 2027 (pentru o listă completă a elementelor din categoria „Diverse”, a se vedea informarea generală).
Această resursă este disponibilă momentan doar în următoarele limbi:
Acreditarea de presă pentru summiturile internaționale desfășurate în afara Uniunii Europene va fi gestionată de autoritățile guvernamentale din țara-gazdă.