Tipurile de sancțiuni adoptate de UE

Cine face obiectul sancțiunilor UE

Sancțiunile UE pot viza:

• guverne ale unor țări din afara UE, din cauza politicilor lor
• entități (societăți comerciale) care oferă mijloace pentru desfășurarea politicilor vizate
• grupuri sau organizații, de exemplu grupările teroriste
• persoane fizice, de exemplu teroriști sau persoane responsabile de încălcări ale drepturilor omului

Sancțiunile sunt elaborate astfel încât să minimizeze consecințele negative pentru cei care nu sunt responsabili de politicile sau acțiunile care au determinat adoptarea sancțiunilor.

În special, UE depune eforturi pentru a reduce la minimum efectele asupra populației civile locale și a activităților legale desfășurate în țara respectivă sau împreună cu aceasta.

Ce sancțiuni au fost impuse?

Majoritatea regimurilor de sancțiuni ale UE vizează persoane fizice și entități și constau în înghețarea activelor și interdicții de călătorie. De asemenea, UE poate adopta măsuri sectoriale, cum ar fi măsuri economice și financiare.

Sancțiunile în sens restrâns necesită un temei juridic specific în tratatele UE și includ:

Embargou asupra armelor

Interzicerea exportului de bunuri și tehnologie incluse în lista UE cuprinzând produsele militare.

Interdicție de călătorie

Persoanele vizate nu pot intra pe teritoriile UE sau nu le pot tranzita.

Înghețarea activelor

Toate activele persoanelor fizice și ale entităților sancționate din UE sunt înghețate.

Indisponibilitatea fondurilor

Persoanele și entitățile din UE nu pot pune fonduri la dispoziția celor sancționați.

Sancțiuni economice

Restricții în sectoarele comerțului, apărării, tehnologiei, finanțelor, transporturilor și energiei.

Sancțiuni diplomatice

Întreruperea relațiilor diplomatice sau retragerea reprezentanților diplomatici ai UE.

Sancțiuni ONU și sancțiuni UE

Există trei tipuri de regimuri de sancțiuni pe care le poate pune în aplicare UE: sancțiuni ale Organizației Națiunilor Unite (ONU), sancțiuni mixte și sancțiuni autonome ale UE.

Sancțiuni ale Organizației Națiunilor Unite

UE pune în aplicare toate sancțiunile adoptate de Consiliul de Securitate al ONU prin transpunerea acestora în legislația UE. UE este implicată într-un dialog permanent cu ONU pentru o mai bună coordonare a acțiunilor corespunzătoare statelor membre ale UE cu privire la sancțiuni.

• Lista consolidată de sancțiuni ale Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite

Sancțiuni mixte

UE poate, de asemenea, să consolideze sancțiunile ONU prin aplicarea unor măsuri suplimentare față de cele impuse de Consiliul de Securitate al ONU.

Sancțiuni autonome ale UE

Consiliul poate decide să aplice sancțiuni din proprie inițiativă. Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (ÎR) sau statele membre ale UE pot propune acest tip de sancțiuni. Acestea se aplică de obicei pentru o perioadă de 12 luni.

Măsurile restrictive sunt instituite prin decizii ale Consiliului în domeniul politicii externe și de securitate comune (PESC).

Sancțiuni care vizează o anumită țară și sancțiuni tematice

Majoritatea regimurilor de sancțiuni ale UE sunt adoptate având în vedere o situație specifică dintr-o anumită țară. De exemplu, au fost impuse sancțiuni având în vedere situația din Rusia, Belarus, Iran, Coreea de Nord, Siria, Republica Democratică Congo și Venezuela.

În plus, UE a adoptat, de asemenea, patru regimuri tematice care îi vizează pe cei responsabili de:

• acte de terorism
• încălcări ale dreptului omului
• atacuri cibernetice
• proliferare și utilizare a armelor chimice

Toate actele juridice legate de sancțiunile UE sunt publicate în Jurnalul Oficial al UE.

A se vedea și

• Sancțiunile UE (Serviciul European de Acțiune Externă)
• Sancțiunile UE (Comisia Europeană)
• Harta sancțiunilor UE (site web)
• Instrumentul UE de monitorizare a sancțiunilor (Comisia Europeană)